 | as |
|
| Bleşti [ bleş-ti ] VEZI SINONIME PENTRU bleşti PE ESINONIME.COM definiția cuvântului blesti în mai multe dicționareDefinițiile pentru blesti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a blești (forma la infinitiv) A blești conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BLEȘTI: BLEȘTÍ, bleștesc, verb IV. intranzitiv (Moldova, Bucovina;. construit de obicei cu o negație sau cu «abia») A sufla (greu); a-și trage (cu greu) sufletul. ♦ (Determinat prin. «din gură») A articula cu greu un sunet (din cauza lipsei- de suflu), a vorbi greu (din cauza slăbiciunii sau a spaimei). Baba era umflată cît o bute și nici nu putea blești măcar din gură. CREANGĂ, P. 15. ♦ A scoate un cuvînt, a spune (măcar) un cuvînt; a crîcni. Nu care cumva să bleșteștr din gură cătră cineva despre ceea ce a urmat între noi, că te-am șters de pe fața pămîntului. CREANGĂ. P. 207. • tranzitiv A rămas cu gura căscată, fără să bleștească un cuvînt. CREANGĂ, A. 60. ♦ A vorbi mult, a da din gură. La ce bleștești așa din gură? CAMILAR, N. II 255. – Variantă: bleoștí verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BLEȘTI: BLEȘTÍ, bleștesc, verb IV. intranzitiv (regional) 1. A răsufla (greu), a-și trage (cu greu) răsuflarea. 2. A îngăima, a vorbi (greu). ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) moleși, a (se) înmuia, a slăbi; a (se) pleoști. 3. A vorbi mult; a flecări, a trăncăni. – conform limba slavă (veche) blensti, sârbo-croată bleštiti. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BLEȘTI: BLEȘTÍ, bleștesc, verb IV. intranzitiv (regional) 1. A răsufla (greu), a-și trage (cu greu) răsuflarea. 2. A îngăima, a vorbi (greu). ♦ tranzitiv și reflexiv A (se) moleși, a (se) înmuia, a slăbi; a (se) pleoști. 3. A vorbi mult; a flecări, a trăncăni. – conform limba slavă (veche) blensti, limba sârbă bleštiti. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru blești: bleștí [Atestat: CREANGĂ, P. 207 / prezentul indicativ: blestitesc / Etimologie: nesigură cf srb bleštiti] (Reg) 1-2 vi A-și trage (cu greu) răsuflarea. 3 vi A articula greu un sunet. 4 vi A răguși. 5 vi A amuți. 7 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) moleși. 8-9 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) pleoști. 10 vi A vorbi mult. 11 vi A flecări. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BLEȘTI: BLEȘTÍ, bleștesc, verb IV. intranzitiv (regional) 1. A sufla (greu), a-și trage (cu greu) sufletul. 2. A articula (cu greu) un sunet, a vorbi (greu). ♦ A scoate un cuvânt; a crâcni. ♦ A vorbi mult. – Din bleașc. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru blești: bleștí (a blesti) (regional) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele bleștésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea bleșteá; conjunctiv prezent 3 să bleșteáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru blești: bleștí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele bleștésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea bleșteá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural bleșteáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru blești: blești verb vezi ARTICULA. CRÎCNI. GRĂI. MURMURA. PRONUNȚA. PROTESTA. ROSTI. SCOATE. SPUNE. VORBI. ZICE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BLESTI' blestemățéșteblestemățíBLESTEMĂȚÍEblestemătorBLEȘTÍbleștírebleștítblestắmBLET |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL blești Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului blești dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 207 / prezentul indicativ: bleștitesc / Etimologie: nesigură cf srb bleštiti] Reg 1-2 vi A-și trage cu greu răsuflarea. Bleștí a blești regional verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele bleștésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea bleșteá; conjunctiv prezent 3 să bleșteáscă. |
GRAMATICA cuvântului blești? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului blești. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul blești poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE bleşti? Vezi cuvântul bleşti desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bleşti?[ bleş-ti ] Se pare că cuvântul bleşti are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL blești |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a pune vamă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
