 | as |
|
| Blând [ blând ] VEZI SINONIME PENTRU blând PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bland în mai multe dicționareDefinițiile pentru bland din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru blând: blând, blandă [Atestat: COD. VOR. 149 / Plural: blandnzi, blande / Etimologie: moștenit din latinescul blandus] 1 a (despre oameni) Pașnic și prietenos Si: blajin (1). 2 a (despre fapte, sentimente etc.) De om bun. 3 a (despre animale) Care acceptă prezența omului. 4 a (Fig; despre natură, timp etc.) Plăcut. 5 av (Îe) Șezi (sau stai) – Stai liniștit. 6 av (Îvp) A se face – A se îmblânzi. 7 șI (Pop) Urticarie. 8 substantiv feminin (Pop) Umflătura de la o înțepătură de insectă. 9 substantiv feminin articulat (Pop) Dans țărănesc nedefinit mai îndeaproape. 10 substantiv feminin Melodie după care se execută acest dans. Forme diferite ale cuvantului bland: blandă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
 Ce inseamna? |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BLÂND: BLÂND blanddă (blandzi, blandde) 1) (despre persoane) Care are multă bunătate; bun la suflet; blajin; clement. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește bunătate și căldură sufletească; blajin. 3) (despre animale) Care nu se teme de oameni. 4) (despre animale) Care nu face rău oamenilor; neagresiv. 5) (despre fenomene ale naturii) Care nu provoacă senzații violente sau dezagreabile; domol. /<lat. blandus Forme diferite ale cuvantului bland: blanddă blandzi blandde Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BLÂND: BLÂND, -Ă, blânzi, -de, adjectiv, substantiv feminin I. Adj. 1. (Despre oameni) Care este omenos, pașnic, prietenos; blajin. ♦ (Despre fapte, sentimente etc.) De om bun. ♦ (Despre animale) Care nu fuge de om; care nu se sperie. 2. figurat (Despre timp, natură etc.) Care nu este aspru, care nu este excesiv, care este plăcut. II. S. forme (popular) Urticarie. – latina blandus. Forme diferite ale cuvantului bland: bland-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BLÂND: BLÂND, -Ă, blânzi, -de, adjectiv 1. (Despre oameni) Care se poartă cu bunătate, are un caracter bun (și pașnic); blajin. ♦ (Despre fapte, sentimente etc.) De om bun; duios, dulce. ♦ (Despre animale) Care nu face rău; care nu se sperie. 2. figurat (Despre timp, natură etc.) Calm, domol, lin, ușor. Iarnă blândă. – latina blandus. Forme diferite ale cuvantului bland: bland-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BLÂND: BLÂND, -Ă, blânzi, -de, adjectiv, substantiv feminin I. Adj. 1. Bun, blajin; (despre fapte, sentimente) care exprimă bunătate. ♦ (Despre animale) Care nu face rău sau nu fuge de om; care nu se sperie. 2. figurat (Despre timp, natură etc.) Care nu este aspru, care nu este excesiv, care este plăcut. II. S. forme (popular) Urticarie. – latina blandus. Forme diferite ale cuvantului bland: bland-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru blând: blând a. 1. mângăios, plăcut: cu dulci, cu blânde șoapte AL.; 2. care nu face rău (de animale): pisica blândă zgârie rău; 3. care nu-i aspru, plin de bunătate (despre om): cuvinte blânde. [latina BLANDUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Blând: Blând ≠ aspru, avan, sever, crunt, drastic, dur, nemilos, rău, răutăcios, fricos, sălbatic, sperios Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru blând: blând adjectiv masculin, plural blânzi; forme singular blândă, plural blânde Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru blând: blând adjectiv masculin, plural blânzi; forme blấndă, plural blấnde Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BLÂND: BLÂND adjectiv verbal domol, lin, ușor. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'BLAND' BLANCHARDBLANCHÉTblanchétăBLANCOBlândBLÂNDĂBlăndeblândeáțeblândéță |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BLÂND Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului blând dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Blând, blÂndă [Atestat: COD. 149 / Plural: blÂndnzi, blÂnde / Etimologie: moștenit din latinescul blandus] 1 a despre oameni Pașnic și prietenos Si: blajin 1. BLÂND blÂnddă blÂndzi, blÂndde 1 despre persoane Care are multă bunătate; bun la suflet; blajin; clement. Om blÂnd. Climă blÂnd. |
GRAMATICA cuvântului BLÂND? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului blând. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BLÂND poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE blând? Vezi cuvântul blând desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul blând?[ blând ] Se pare că cuvântul blând are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL BLÂND |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Substantiv ambigen?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
