|
Blană [ bla-nă ] VEZI SINONIME PENTRU blană PE ESINONIME.COM definiția cuvântului blana în mai multe dicționareDefinițiile pentru blana din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BLANĂ: BLÁNĂ1, (1, 2) blăni, (2,3) blănuri, substantiv feminin 1. Piele de animal viu, cu păr mult și des. Erau ursari cu urși... din blana urșilor femeile smulgeau ghemotoace de păr. PAS, L. I 58. Cum nu sînt un șoarec, doamne – măcar totuși are blană, Mi-aș mînca cărțile mele – nici că mi-ar păsa de gerunziu EMINESCU, N. 42. • (Metaforic) În cugetul curat al Șuțuleștilor nu credeau, dar era bine că aceștia s-au lepădat de sfruntarea fățișă, îmbrăcînd blana vulpii. PAS, L. I 110. 2. Piele de animal, cu păr cu tot, prelucrată spre a fi folosită ca garnitură, căptușeală la îmbrăcăminte, covor de picioare etc. Mare asortiment de blănuri. ▭ Moș Isailă încarcă în spate blănile de vulpe și se luă după ea, rar, plecat din șale. SADOVEANU, O. II 547. 3. Haină făcută din piele de animal cu părul ei sau haină căptușită cu astfel de piele. vezi bundă, cojoc, șubă. În salon, Elvira... adunase blănurile cucoanelor. DUMITRIU, B. forme 55. Prietenul meu își înfășură blana scumpă. C. PETRESCU, S. 168. Și ți-oi da eu ție... Blană lungă, moale, Cu samur în poale. ALECSANDRI, P. P. 121. • (Poetic) Și-a pus pămîntul blană albă și-și doarme somnul hibernal. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 34. – plural și: (învechit) blane (ALECSANDRI, T. 141). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Ce inseamna? |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru blană: blánă substantiv feminin [Atestat: NECULCE, ap. LET. II, 204/4 / Plural: blăni, (1-4) blănuri, (îvp) -ne, (înv) -ni / Etimologie: bg блaнa] 1 Părul care acoperă pielea unor animale. 2 Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. 3 Haină confecționată din blană (2). 4 Haină căptușită cu blană (2). 5 (Pop) Scândură groasă. 6 (Pop; îe) A-i scutura ă A bate. 7 (Pop; reg; îe) A dormi blana A dormi buștean. 8 (îvr; pop; îe) A zăcea blana A sta întins, nemișcat. 9 (Reg; îvp) Fundul carului. 10 (Pop) Fiecare din cele două scânduri care leagă tălpile războiului Si: chingă, scândură, spetează, stinghie. 11 (Pop) Speteaza codârlei (1). 12 (Pop) Dulapul de la roata joagărului Si: șestină, scândură, tinichea. 13 (Pop) Tocul ferestrei. 14 (Pop) Colacul de lemn al fântânii. 15 (Pop) Capacul coșciugului Si: pleoapă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BLANĂ: BLÁNĂ2, blăni, substantiv feminin Scîndură groasă (de obicei scurtă și cioplită cu securea). Un avocat spătos îngrămădise în blana ușii un moșneag știrb. CAMILAR, N. II 306. Cuiele bătute adine in blana de lemn țineau încă puternic. ANGHEL, PR. 132. Un sfredel mare se aude rozînd țesăturile uscate ale blănii bătrîne de stejar [a ușii]. CARAGIALE, O, I 291. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BLANĂ: BLÁNĂ, (I 2, II) blăni, (I 3), blănuri, substantiv feminin I. 1. Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale. 2. Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. 3. Haină îmblănită; haină confecționată din blană (I 1). II. (popular) Scândură groasă. [plural și: (I 2) blănuri] – Din limba bulgară blana. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BLANĂ: BLÁNĂ, blăni, substantiv feminin I. 1. Părul sau lâna care acoperă pielea unor animale. ♦ Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. 2. Haină îmblănită; haină confecționată din blană (I 1). II. (popular) Scândură groasă. [plural și: (I) blănuri] – Din limba bulgară blana. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru blană: blană forme 1. pielea cu păr a unor animale cu care se garnisesc sau se împodobesc haine: o blană scumpă; 2. haină îmblănită; 3. scândură subțire, mai lungă decât lată. [slava BLANA, piele]. ║ adverb întins: zăcu blană nouă zile. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BLANĂ: BLÁNĂ, (I 1, 2, II) blăni, (I 2,3) blănuri, substantiv feminin I. 1. Piele de animal (viu), cu păr mult și des. 2. Piele de animal cu păr cu tot, prelucrată. 3. Haină îmblănită. II. Scândură groasă. – limba bulgară blana. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru blană: blánă1 (piele, haină) substantiv feminin, genitiv dativ articulat blắnii; (piei prelucrate) plural blăni/blắnuri; (haine) plural blắnuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru blană: blánă substantiv feminin, genitiv dativ articulat blănii; plural (scânduri) blăni, (piei prelucrate) blăni / blănuri, (haine) blănuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru blană: blană substantiv verbal CHINGĂ. MASĂ. SCÎNDURĂ. SPETEAZĂ. STINGHIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru blană: blánă2 (scândură) substantiv feminin, genitiv dativ articulat blắnii; plural blăni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BLANĂ: BLÁNĂ substantiv piele. (Purtau pe ei blana de urs.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BLANĂ: BLANĂ substantiv piele. (Purtau pe ei blana de urs.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru blană: blană, substantiv feminin singular pilozitate pubiană. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BLANA' BlamareBLAMÁTblămátiblambeteBLÁNĂBLĂNÁRblănăréalăblănăreásăblănăreásca |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL blană Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului blană dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 7 Pop; reg; îe A dormi blană A dormi buștean. 8 îvr; pop; îe A zăcea blană A sta întins, nemișcat. Purtau pe ei blană de urs. Purtau pe ei blană de urs. |
GRAMATICA cuvântului blană? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului blană. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul blană poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE blană? Vezi cuvântul blană desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul blană?[ bla-nă ] Se pare că cuvântul blană are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL blană |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune conjuncție măcar că?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|