 | as |
|
| Bistriţa [ bis-tri-ţa ] VEZI SINONIME PENTRU bistriţa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bistrita în mai multe dicționareDefinițiile pentru bistrita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BISTRIȚA: BISTRIȚA 1. Rîu, afl. dr. al Siretului la sud de Bacău; 288 km. Izv. din M-ții Rodnei, străbate depreciativ Dornelor și trece prin orașele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra-Neamț, Buhuși și Bacău. Hidrocentrale în cascadă pe cursul mijlociu și inferior (Stejaru, Piatra-Neamț, Roznov, Pîngărați, Gîrleni, Bacău I și II etc.). Cursul Bistrita a fost barat, creîndu-se lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Plutărit. Afl. pr.: Dorna, Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcău. De la Izv. și pînă la confl. cu Dorna poartă numele de Bistrița Aurie. Pentru întreg cursul Bistrita se mai folosește denumirea de Bistrița moldovenească spre a o deosebi de Bistrița ardeleană (2) și Bistrița olteană (3.). 2. Rîu, afl. dr. al Șieului (afl. al Someșului Mare); 65,4 km. Izv. din N masivului Călimani și trece prin municipiul Bistrița. Numit și Bistrița ardeleană. 3. Rîu, afl. dr. al Oltului; 50 km. Izv. din M-ții Căpățînii. Numit și Bistrița olteană sau vîlceană. 4. Munții Bistriței, sistem de masive muntoase în Carpații Orientali, drenat de Bistrița, situat între defileul Bistriței de la Zugreni în N și valea Bistricioarei la S. Creasta principală este fragmentată în masive (Pietrosu, Bîrnaru, Grințieșu Mic și Mare, Budacu etc.), alcătuite din roci cristaline. Alt. max.: 1.859 m (vf. Budacu). Păduri de rășinoase. 5. Dealurile Bistriței, dealuri pe marginea de E a Pod. Transilvaniei, între poalele M-ților Călimani și Valea Dipșa, drenate de Bistrița ardeleană (2), Șieu și Budac. Sînt constituite dintr-o asociație de culme deluroase. 6. Municipiu în deprindere cu același nume, reșed. jud. Bistrița-Năsăud; 86.587 locuțiune (1991). Termocentrală. construcții de mașini și utilaje și de motoare electrice. Întrepr. de prelucr. lemnului (mobilă, articole din lemn, de uz casnic și tehnic), matematică de construcții (produse refractare, prefabricate din beton, cahie de teracotă), textile (filatură de lînă pieptănată), de sticlărie pentru menaj și alimentație (produse lactate, panificație); ateliere de reparații. Fabrică de acumulatori pentru autoturisme (din 1980). Centru pomicol (complex modern de depozitare și conservare a fructelor) și viticol. Colegiu tehnic. Numeroase monumente istorice: biserica ortodoxă (fostă biserică franciscană, secolul 13), biserică evanghelică (secolul 14-15, transformată în secolul 16), fortificații (secolul 15-16), clădiri din vechiul ansamblu comercial (secolul 16-17), case particulare (secolul 16). Muzeu cu secții de istorie, științele naturii, etnografie și artă plastică. Menționat documentar pentru prima oară în 1264, dar cu existență anterioară invaziei tătarilor (1241); devine oraș în 1349; important centru meșteșugăresc și comercial, a întreținut relații strînse cu Moldova. Între 1529 și 1546 (cu întreruperi) s-a aflat în stăpînirea domnului Petru Rareș. Important centru al luptei de emancipare socială și națională a românilor din Transilvania. Școală luterană din secolul 16. Declarat municipiu în 1979. 7. Mănăstirea bistrita, situată în comerț Viișoara, jud. Neamț ctitorită înainte de 1407 de Alexandru cel Bun, căruia îi servește și de necropolă. Turn clopotniță zidit de Ștefan cel Mare (1498). În 1554, biserica este reconstruită de Alexandru Lăpușneanu, de plan triconc, dezvoltat cu gropniță și pridvor închis. Paraclisul păstrează un ansamblu de pictură murală din secolul 16. 8. Mănăstirea bistrita, (în comerț Costești, jud. Vîlcea), ctitorită de boierii Craiovești înainte de 1491, refăcută în 1519, cînd este pictată de Dobromir din Tîrgoviște. Refăcută din nou de Constantin Brîncoveanu în 1683. În 1710 este adăugat pridvorul bolniței. În 1846, Bibescu Vodă reface biserica mănăstirii în stil neogotic. Este pictată, în 1855, de Gh. Tattarescu. Biserica bolniței este singurul edificiu din vechiu complex, cu picturi din 1513 și 1514. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Bistrița: Bistrița forme 1. vale și afluent cu un curs foarte repede de-a dreapta Siretului, iese din munții Transilvaniei, trece prin Bucovina și udă apoi județele Suceava, Neamțu și Bacău: 280 km.; 2. cap. județului Bistrița-Năsăud (106.120 locuțiune), oraș în Transilvania, numit de Unguri Besztercse, pe râul cu acelaș nume, locuit mai ales de Sași: 16.000 loc:; 3. mănăstire pe râul Bistrița în județul Neamțu, lângă Piatra, zidită la 1420 de Alexandru cel Bun, unde se și îmmormântă (1433). [slava BYSTRĬȚĬ, (apă) repede, limpede, din BYSTRŬ, cu acelaș sens ( vezi Bistra)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'BISTRITA' bistreáncăBISTREȚBISTRICIOARAbístrițBISTRIȚABISTRIȚA-NĂSĂUDbistrițeánbistrițeáncăBISTRÓ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Bistrița Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bistrița dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Mănăstirea bistrița, situată în comerț Viișoara, jud. Mănăstirea bistrița, în comerț Costești, jud. |
GRAMATICA cuvântului Bistrița? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bistrița. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Bistrița poate fi: |
CUM DESPART ÎN SILABE bistriţa? Vezi cuvântul bistriţa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bistriţa?[ bis-tri-ţa ] Se pare că cuvântul bistriţa are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Canotaj academic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
