eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție biserica alba


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Biserică [ bi-se-ri-că ]
VEZI SINONIME PENTRU biserică PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului biserica alba în mai multe dicționare

Definițiile pentru biserica alba din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru biserică:
bisérică, biserici substantiv feminin

1. Așezământ sfânt întemeiat prin jertfa lui Hristos pe cruce și prin învierea Sa din morți pentru sfințirea și mântuirea oamenilor. Este una, sfântă, sobornicească și apostolească, alcătuită din totalitatea celor botezați, care se împărtășesc din aceleași sfinte taine (termen bisericesc văzută), și din îngeri și drepții adormiți întru Domnul (termen bisericesc nevăzută). Este condusă în chip tainic de Iisus Hristos, iar în chip văzut de ierarhia bisericească.
♦ Biserica Ortodoxă Română = termen bisericesc care cuprinde pe toți credincioșii de religie ortodoxă din România și din diaspora. Este autocefală și unitară în organizarea sa și păstrează unitatea dogmatică, canonică și culturală cu termen bisericesc ecumenică a Răsăritului. Are conducere sinodală ierarhică și este organizată ca Patriarhie. vezi și Patriarhia Română. Biserica anglicană vezi anglicanism. Biserica episcopală vezi anglicanism. Biserica reformată vezi calvinism. Biserica evanghelică vezi luteranism. Biserica de scietologie vezi scientologie.

2. Local destinat celebrării cultului creștin.
♦ Biserici din București demolate în timpul regimului comunist (anul din paranteză indică întemeierea ei): în 1977: termen bisericesc Enei (1724); în 1984: Schitul Maicilor (1726), Postăvari (secolul 16), Spirea Veche (secolul 18), Izvorul Tămăduirii (secolul 18), Cotroceni (1687); în 1985: Pantelimon (1813), Sf. Mina (începutul secolul 20), Sf. Nicolea-Sârba (secolul 17); în 1986: Sf. Nicolae (1711), Complexul M-rii Văcărești (1711), Sf. Paraschiva (secolul 19), Sf. Vineri (1644), Olteni (1722), Sf. Spiridon Vechi (1646), Bradu Stoica (1809), Sf. Treime Dudești (1804).

– Din latina basilica.

Definiție sursă: Dicționar religios

BISERICĂ
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BISERICĂ:
BISÉRICĂ (latina basilica)

1. Instituție a creștinismului, întemeiată de Hristos, care asigură comuniunea oamenilor cu Dumnezeu prin actul de credință și prin participarea la slujbele săvîrșite de cei învestiți cu puterea Duhului Sfînt în vederea mîntuirii. Este alcătuită din totalitatea celor botezați și care cred în Hristos.
Biserica primară = comunitate religioasă întemeiată de Iisus Hristos și reunind primii creștini. Biserica universală = larga comuniune a celor care cred în Iisus Hristos; semnul umanității răscumpărate prin Hristos. Biserica locală = manifestare a biserica universale într-un loc, garantată de episcop, prin care orice b.l. se află în comuniune cu biserica universală. Primele b.l. au fost organizate, după Cincizecime de apostolii lui Hristos.

2. Ansamblul credincioșilor reuniți într-o comuniune creștină particulară.
Biserica ortodoxă vezi ortodoxie. Biserica catolică vezi catolicism. Biserica protestantă vezi protestantism. Biserica evanghelică (sau luterană) vezi luteranism. Biserica reformată (calvină) vezi calvinism. Biserica unitariană vezi unitarism. Biserica anglicană vezi anglicanism. Biserica romană unită cu Roma (greco-catolică) vezi greco-catolici (uniți). Biserica baptistă vezi baptism. Biserica lui Dumnezeu apostolică vezi penticostal. Biserica armeano-gregoriană = confesiune creștină contituind biserica de stat a Armeniei (301) despărțită de Patriarhia Ortodoxă de la Constantinopol (506).

3. Lăcaș de închinare public al creștinilor, în care este preamărit Dumnezeu și se săvîrșește liturghia.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

BISERICĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BISERICĂ:
BISÉRICĂ, biserici, substantiv feminin

1. Clădire destinată celebrării unui cult creștin. Se auzi clopotul de la biserică. PAS, L. 112. Săracele mame de la mahala dădeau sărindare la biserici. SADOVEANU, N. forme 137. Biserica creștină, a ei catapeteasmă De-un fulger drept în două e ruptă și tresare. EMINESCU, O. I 95. Cocheta face pe nevinovata. S-o vezi cît s-a făcut de bisericoasă; șede toată ziua închisă, merge numai la biserică și la paradă. NEGRUZZI, S.I 65.
       • Expresia: A fi ușă de biserică = (mai ales în construcții negative) a fi corect, cinstit. A nu fi dus (de multe ori) (pe) la biserică (sau biserici) = a nu da importanță convențiilor sociale, a nu ști multe, a avea curajul opiniei. Cu ei putea să dea drumul sarcasmului,, căci nici ei nu erau duși prea mult pe la biserici. PAS, L. I 41. Cîți iepuri la biserică = de locuțiune

2. (De obicei determinat prin «creștină», «ortodoxă», «catolică» etc.) Comunitatea creștinilor care țin de același cult și profesează aceleași dogme. Biserica ortodoxă.

3. Instituție religioasă (creștină) dintr-o localitate, avînd o clădire pentru celebrarea cultului, unul sau mai mulți preoți și de cele mai multe ori (în țările capitaliste, în trecut și la noi) avere proprie. vezi parohie.

– Variantă: (regional) beserícă (CREANGĂ, P. 116) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

biserică
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru biserică:
bisérică substantiv feminin [Atestat: COD. VOR. 17R/7 / V: (înv) băsearecă, besearecă, besear-, -earică, (Ban) băsăr-, (Trs; Mol) beserecă, -rcă / Plural: bisericaici / Etimologie: moștenit din latinescul basilica] 1 Clădire destinată celebrării cultului creștin Si: Casa-Domnului. 2 Prelații din biserică (1). 3 Credincioșii din biserică (1). 4 Biserica împreună cu prelații și credincioșii. 5 (Îe) A lua calea -icii A deveni evlavios. 6-7 (îe) A (nu) fi ușă (cruce sau lemn) de biserica A (nu) respecta morala religioasă. 8-9 (Îae; pex) A (nu) fi cinstit. 10 (Îe) A nu fi dus (de multe ori pe) la biserica A nesocoti conveniențele sociale. 11 (Îae) A fi o persoană dificilă. 12 (Im; îe) A veni de la biserica A fi beat. 13 Instituția creștinismului în ansamblu. 14 Comunitate religioasă de același cult. 15 (Înv) Mulțime de creștini. 16 (Ent; îs) -a-dracului Ploșniță de plante (Pentatoma beccarum).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BISERICĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BISERICĂ:
BISÉRICĂ, biserici, substantiv feminin

1. Clădire destinată celebrării unui cult creștin.
       • Expresia: A lua calea bisericii = a deveni evlavios, pios. A (nu) fi ușă de biserică = a (nu) respecta morala religioasă, a (nu)-și îngădui abateri de la morala religioasă, a (nu) duce o viață pioasă; prin extensie a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la biserică = a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în față lucruri neplăcute.

2. Instituția creștinismului în ansamblu.

3. Comunitate întemeiată de Isus Hristos, alcătuită din totalitatea celor care cred în acesta; semn al comuniunii oamenilor cu Dumnezeu.
♦ Ansamblul credincioșilor reuniți într-o comuniune creștină locală. Biserica ortodoxă

– latina basilica.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

biserică
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru biserică:
bisérică (bisérici), substantiv feminin –

1. Clădire destinată cultului creștin. –

2. Comunitate a creștinilor. –

3. (argotic) Cîrciumă.

– Variante băsearecă, băsearică, bese(a)rică, bisearică, toate învechit Mr. băsear(i)că, megl. băsęrică, istr. basęrikę. latina băsĭlĭca (Pușcariu 204; REW 972; Candrea-Dens., 161; DAR; Pușcariu, Dacor., I, 436); conform vegl. bašalka, valtel. baselga, engad. baseldža; cd. și dubletul neol. basilică, substantiv feminin (biserică sau catedrală impunătoare). derivat bisericuță, substantiv feminin (biserică mică; grup de prieteni care se admiră reciproc); bisericesc, adjectiv (ecleziastic); bisericește, adverb (ca la biserică); bisericos, adjectiv (credincios, evlavios); îmbiserici, verb rar, învechit (a intra în biserică).
Forme diferite ale cuvantului biserica: bisérici

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

BISERICĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BISERICĂ:
BISÉRICĂ, biserici, substantiv feminin

1. Clădire destinată celebrării unui cult creștin.
       • Expresia: A lua calea bisericii = a deveni evlavios, pios. A (nu) fi ușă de biserică = a (nu) respecta morala religioasă, a (nu)-și îngădui abateri de la morala religioasă, a (nu) duce o viață pioasă; prin extensie a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la biserică = a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în față lucruri neplăcute.

2. Instituția creștinismului în ansamblu.

3. Comunitate religioasă de același cult. Biserica ortodoxă.

– latina basilica.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BISERICĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BISERICĂ:
BISÉRICĂ, biserici, substantiv feminin

1. Clădire destinată celebrării unui cult (creștin).
       • Expresia: A lua calea bisericii = a) a deveni evlavios, pios; a se pocăi; b) prin extensie a îmbătrâni. A (nu) fi ușă de biserică = a (nu) fi corect, cinstit. Câți iepuri la biserică = de loc; nimeni, nici unul. A nu fi dus (de multe ori) la biserică = a nu da importanța cuvenită convențiilor sociale; a avea curajul opiniei.

2. Comunitatea creștinilor care țin de același cult. Biserica ortodoxă.

– latina basilica.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BISERICĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BISERICĂ:
BISÉRICĂ bisericaci forme

1) Edificiu construit și amenajat special pentru celebrarea cultului creștin. * A nu fi ușă de biserica a) a nu respecta morala creștină; b) a nu fi corect. A nu fi dus (de multe ori) la biserica a neglija conveniențele sociale.

2) mai ales articulat Instituția creștinismului în ansamblu.

3) Comunitate religioasă de adepți ai aceluiași cult. [G.-D. bisericii] /<lat. basilica
Forme diferite ale cuvantului biserica: bisericaci

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

biserica
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru biserica:
bisericá verb reflexiv: [Atestat: DOSOFTEI, ap. CDDE / Etimologie: biserică] (Înv) A se duce la biserică (1).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BISERICĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BISERICĂ:
BISERICĂ substantiv (termen bisericesc) casa Domnului, (învechit) sfinție, sfințire.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

biserică
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru biserică:
bisérică substantiv feminin, genitiv dativ articulat biséricii; plural bisérici
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

biserică
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru biserică:
bisérică substantiv feminin, genitiv dativ articulat biséricii; plural bisérici
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'BISERICA ALBA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL biserică
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului biserică dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
17R/7 / V: înv băsearecă, besearecă, besear-, -earică, Ban băsăr-, Trs; Mol beserecă, -rcă / Plural: bisericăici / Etimologie: moștenit din latinescul basilica] 1 Clădire destinată celebrării cultului creștin Si: Casa-Domnului.
6-7 îe A nu fi ușă cruce sau lemn de biserică A nu respecta morala religioasă.
10 Îe A nu fi dus de multe ori pe la biserică A nesocoti conveniențele sociale.
12 Im; îe A veni de la biserică A fi beat.
BISÉRICĂ bisericăci forme 1 Edificiu construit și amenajat special pentru celebrarea cultului creștin.
* A nu fi ușă de biserică a a nu respecta morala creștină; b a nu fi corect.
A nu fi dus de multe ori la biserică a neglija conveniențele sociale.

GRAMATICA cuvântului biserică?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului biserică.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul biserică poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul biserică sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul biserică are forma: bisérici

CUM DESPART ÎN SILABE biserică?
Vezi cuvântul biserică desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul biserică?
[ bi-se-ri-că ]
Se pare că cuvântul biserică are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL biserică
Inţelegi mai uşor cuvântul biserică dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
♦ Biserica Ortodoxă Română = termen bisericesc care cuprinde pe toți credincioșii de religie ortodoxă din România și din diaspora
Primară = comunitate religioasă întemeiată de Iisus Hristos și reunind primii creștini
Universală = larga comuniune a celor care cred în Iisus Hristos; semnul umanității răscumpărate prin Hristos
Locală = manifestare a b
Armeano-gregoriană = confesiune creștină contituind b
A fi ușă de biserică = mai ales în construcții negative a fi corect, cinstit
A nu fi dus de multe ori pe la biserică sau biserici = a nu da importanță convențiilor sociale, a nu ști multe, a avea curajul opiniei
Cîți iepuri la biserică = de locuțiune 2
A lua calea bisericii = a deveni evlavios, pios
A nu fi ușă de biserică = a nu respecta morala religioasă, a nu-și îngădui abateri de la morala religioasă, a nu duce o viață pioasă; prin extensie a nu fi cinstit, a nu fi corect
A nu fi dus de multe ori la biserică = a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în față lucruri neplăcute
A lua calea bisericii = a deveni evlavios, pios
A nu fi ușă de biserică = a nu respecta morala religioasă, a nu-și îngădui abateri de la morala religioasă, a nu duce o viață pioasă; prin extensie a nu fi cinstit, a nu fi corect
A nu fi dus de multe ori la biserică = a nu da importanță conveniențelor sociale; a nu se sfii să spună cuiva în față lucruri neplăcute
A lua calea bisericii = a a deveni evlavios, pios; a se pocăi; b prin extensie a îmbătrâni
A nu fi ușă de biserică = a nu fi corect, cinstit
Câți iepuri la biserică = de loc; nimeni, nici unul
A nu fi dus de multe ori la biserică = a nu da importanța cuvenită convențiilor sociale; a avea curajul opiniei

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL biserică

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A lua pe cineva cu huo?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
născut de curând; substantiv prunc
instrument pentru trasarea direcțiilor și determinarea diferențelor de nivel la ridicările topografice
a huidui pe cineva
pastilă semiconductoare pe care sînt realizate, prin diferite tehnologii de fabricație, diode, tranzistoare, condensatoare și rezistoare, interconectate în scopul obținerii unor funcții specifice; pastila este introdusă într-o capsulă ceram
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app