|
Birou [ bi-ro-u ] VEZI SINONIME PENTRU birou PE ESINONIME.COM definiția cuvântului birou în mai multe dicționareDefinițiile pentru birou din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BIRÓU: BIRÓU1, birouri, substantiv neutru 1. Masă de scris cu sertare și compartimente pentru ținut hîrtii, acte etc. Căută mult, deschizînd ușile și sertarele biroului. DUMITRIU, forme 93. Lecțiile mi le făceam în camera tatei, la o măsuță așezată lîngă biroul său de inginer. SADOVEANU, N. forme 24. Deliu se așeză comod la birou, scoase o cutie de lemn încrustată cu arabescuri de sidef. BART, E. 244. Ea îi făcuse ordine pe birou, călimara de cristal era spălată frumos. VLAHUȚĂ, O. A. III 180. 2. Cameră în care are cineva masa de lucru și în care lucrează. îmi părea rău că-l las [pe tata] neguros și obosit în biroul său. SADOVEANU, N. forme 47. Necunoscutul a coborît în birou. C. PETRESCU, A. 292. ♦ Mobilă pentru o astfel de cameră. Industria lemnului și mobilei expune în standurile ce le sînt rezervate diferite tipuri de mobilă elegantă, lucrată din cel mai bun lemn. Sînt expuse de-a lungul pavilionului dormitoare, sufragerii, birouri, camere pentru copii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2739. 3. Local, parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează funcționarii unui serviciu public (sau, în trecut, ai unei întreprinderi particulare); (în special) serviciul respectiv. în biroul registraturii generale a unei mari administrațiuni, impiegatul își pregătește registrul. CARAGIALE, O. II 211. • Lucrări de birou = lucrări cu caracter administrativ. (în trecut) Birou de avocatură= asociație de mai mulți avocați, avînd un sediu comun. Un birou de avocatură, deschis în asociație... n-a durat decît verb reflexiv:eo trei luni. VLAHUȚĂ, O. A. 221. Birou de mișcare vezi mișcare. • Expresia: (A lucra) din birou = (a lucra) de la distanță, fără deplasare pe teren și fără observarea și cunoașterea realităților. Au întocmit planul de reparații din birou, apreciind numărul mașinilor și uneltelor agricole care au nevoie de reparații după datele de anul trecut. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2886. – Variantă: (pe cale de dispariție) biuróu (SADOVEANU, M. 122, SAHIA, U.R.S.S. 37) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Ce inseamna? |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BIRÓU: BIRÓU2, birouri, substantiv neutru 1. Organul executiv și conducătorul întregii munci curente a unei organizații de partid sau de mase. Succesele obținute în campania de treieriș și seceriș de către țărani... se datoresc în mare parte muncii politice de masă desfășurate de către biroul organizației de bază. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2725. Birou politic = organ al comitetului central al unui partid comunist sau muncitoresc, avînd ca sarcină conducerea muncii politice și organizatorice a acestuia între adunările plenare ale comitetului central. Secretariatul Comitetului Central se va ocupa de munca curentă operativă de partid, activitatea, sa fiind îndrumată de Biroul Politic al Comitetului Central. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2951. Birou Informativ = organ politic de informare reciprocă și de schimb de experiență între partidele comuniste și muncitorești din lumea întreagă. Documentul consfătuirii Biroului Informativ al partidelor comuniste și muncitorești reprezintă o puternică, armă de luptă a oamenilor muncii din întreaga lume împotriva ațîțătorilor la război, împotriva dușmanilor democrației și progresului. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 421. Biroul Informativ cheamă prin documentele sale partidele comuniste și muncitorești să muncească pentru întărirea organizatorică și lărgirea mișcării partizanilor păcii. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 190. 2. Grup de persoane alese de o adunare constituită ca să organizeze lucrările acesteia și să urmărească buna lor desfășurare. Biroul congresului. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BIRÓU: BIRÓU, birouri, substantiv neutru I. 1. Masă de scris cu sertare și compartimente pentru ținut hârtii, acte etc. 2. Local, parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează funcționarii; (în special) serviciul respectiv. • Lucrări de birou = lucrări cu caracter administrativ. • Expresia: (A lucra) din birou = (a lucra) de la distanță, fără observarea și cunoașterea realităților. ♦ Cameră în care are cineva birou (1) și în care lucrează sau profesează; prin extensie masa de lucru a cuiva. II. 1. Organul executiv și conducătorul întregii munci curente a unei organizații de partid comunist sau muncitoresc sau a unei organizații de mase. • Birou politic = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc, având ca sarcină conducerea muncii politice și organizatorice a acestuia între adunările plenare ale Comitetului Central. Birou de partid = organ compus dintr-un număr restrâns de persoane, alese dintre membrii unui comitet de partid și însărcinat cu rezolvarea problemelor curente și cu aplicarea hotărârilor comitetului. 2. Grup de persoane alese de o adunare constituită ca să organizeze lucrările acesteia și să urmărească buna lor desfășurare. – în franceză bureau. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BIRÓU: BIRÓU, birouri, substantiv neutru 1. Masă de scris (cu sertare și compartimente pentru hârtii, acte etc.) 2. Local, parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. • Expresia: (A lucra, a rezolva etc.) din birou = (a lucra, a rezolva etc.) fără a cunoaște realitățile, birocratic. 3. Organul executiv și conducătorul activității curente a unei organizații de partid comunist sau muncitoresc sau a unei organizații de mase. • Birou politic = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc, care conduce munca politică și organizatorică a partidului între două adunări plenare ale Comitetului Central. ♦ Grup de persoane alese de o adunare constituită ca să-i organizeze lucrările și să asigure buna lor desfășurare. – Din limba franceza bureau, limba rusă biuro. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BIRÓU: BIRÓU substantiv neutru I. 1. Masă mare de scris, cu sertare (în care se țin hârtii, documente etc.). 2. Cameră, sală, încăpere în care se află una sau mai multe mese de scris, la care lucrează persoanele respective; mobilier pentru o astfel de cameră. ♦ Instituție, serviciu public unde lucrează funcționari, specialiști etc.; (prin extensie) funcționarii unei astfel de instituții. II. 1. Organul executiv și conducător al muncii unei organizații politice, de masă, obștești, științifice, internaționale, al unui organ administrativ. 2. Grup de membri ai unei adunări însărcinat să conducă adunarea respectivă. ♦ Reunirea președintelui, a vicepreședinților și a secretarilor unei adunări legiuitoare. [Variante biurou substantiv neutru / < limba franceza bureau, conform limba rusă biuro]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BIRÓU: BIRÓU substantiv neutru 1. masă de scris, cu sertare. 2. încăpere în care se află una sau mai multe mese de scris, la care lucrează persoanele respective. • serviciu public unde lucrează funcționari, specialiști etc. 3. organ executiv și conducător al activității curente a unei organizații politice, de masă, obștești, științifice, internaționale, al unui organ administrativ. 4. grup de membri ai unei adunări, însărcinat să conducă adunarea respectivă. • reunire a președintelui, a vicepreședinților și a secretarilor unei adunări legiuitoare. (< limba franceza bureau, /3, 4/ limba rusă biuro) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru birou: biróu sn [Atestat: SADOVEANU, P. M. 122 / V: biurou, (îrg) birău / Plural: birouri / Etimologie: franceza bureau, rs биpo] 1 Masă de scris (cu sertare și alte accesorii). 2 (Înv; îe) A depune (un proiect) pe birou ul unei adunări A prezenta un proiect. 3-5 Local, parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. 6 Serviciu public. 7 Persoanele care lucrează într-un birou (3-5). 8-9 (Îe) (A lucra, a rezolva etc) din birou (A lucra, a rezolva etc.) fără a cunoaște realitățile. 10 Grup de persoane alese de o organizație sau de o adunare pentru a-i organiza lucrările. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BIRÓU: BIRÓU birouri n. 1) Masă de scris (cu sertare). 2) Cameră într-o instituție, unde este instalată masa de scris și mobilierul necesar și unde lucrează funcționarul acestei instituții; cabinet. biroul directorului. 3) Secție administrativ-cancelărească a unei instituții. 4) Instituție cu caracter gospodăresc și financiar, care prestează anumite servicii populației. 5) Organ electiv de conducere al unor organizații politice, de masă, obștești. [silabe bi-rou] /<fr. bureau, limba rusă biuro Forme diferite ale cuvantului birou: birouri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BIRÓU: BIRÓU, birouri, substantiv neutru 1. Masă de scris (cu sertare și compartimente pentru hârtii, acte etc.). 2. Local, parte dintr-un local sau încăpere în care lucrează o persoană sau un serviciu. • Expresia: (A lucra, a rezolva etc.) din birou = (a lucra, a rezolva etc.) fără a cunoaște realitățile, birocratic. ♦ Grup de persoane alese de o organizație sau de o adunare constituită ca să-i organizeze lucrările și să asigure buna lor desfășurare. – Din limba franceza bureau, limba rusă biuro. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru birou: biróu (biróuri), substantiv neutru – 1. Masă de lucru. – 2. Cabinet (de lucru). – Variante biurou. în franceză bureau. Tot din limba franceza provin și comp. bi(u)rocrat, substantiv masculin; bi(u)rocratic, adjectiv Forme diferite ale cuvantului birou: biróuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BIROU: BIROU s. 1. (învechit) cancelarie, comptoar. (Merge zilnic la birou.) 2. (învechit) scriitor, scriptoriu. (Un birou cu două sertare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru birou: biróu substantiv neutru, articulat biróul; plural biróuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru birou: biróu substantiv neutru, articulat biróul; plural biróuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BIROU' BIROCRATIZÁTbirósbiróticbiróticăBIRÓUBIRRbîrșBÎRSABIRȘÁG |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL birou Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului birou dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 122 / V: biurou, îrg birău / Plural: birouri / Etimologie: franceza bureau, rs биpo] 1 Masă de scris cu sertare și alte accesorii. 2 Înv; îe A depune un proiect pe birou ul unei adunări A prezenta un proiect. 8-9 Îe A lucra, a rezolva etc din birou A lucra, a rezolva etc. BIRÓU birouri n. Biroul directorului. Merge zilnic la birou. Un birou cu două sertare. Merge zilnic la birou. Un birou cu două sertare. |
GRAMATICA cuvântului birou? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului birou. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul birou poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE birou? Vezi cuvântul birou desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul birou?[ bi-ro-u ] Se pare că cuvântul birou are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL birou Inţelegi mai uşor cuvântul birou dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Lucrări de birou = lucrări cu caracter administrativ A lucra din birou = a lucra de la distanță, fără deplasare pe teren și fără observarea și cunoașterea realităților Birou politic = organ al comitetului central al unui partid comunist sau muncitoresc, avînd ca sarcină conducerea muncii politice și organizatorice a acestuia între adunările plenare ale comitetului central Birou Informativ = organ politic de informare reciprocă și de schimb de experiență între partidele comuniste și muncitorești din lumea întreagă Lucrări de birou = lucrări cu caracter administrativ A lucra din birou = a lucra de la distanță, fără observarea și cunoașterea realităților Birou politic = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc, având ca sarcină conducerea muncii politice și organizatorice a acestuia între adunările plenare ale Comitetului Central Birou de partid = organ compus dintr-un număr restrâns de persoane, alese dintre membrii unui comitet de partid și însărcinat cu rezolvarea problemelor curente și cu aplicarea hotărârilor comitetului din birou = a lucra, a rezolva etc Birou politic = organ al Comitetului Central al unui partid comunist sau muncitoresc, care conduce munca politică și organizatorică a partidului între două adunări plenare ale Comitetului Central din birou = a lucra, a rezolva etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL birou |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Hartă de anomalii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|