 | as |
|
| Binormală [ bi-nor-ma-lă ] VEZI SINONIME PENTRU binormală PE ESINONIME.COM definiția cuvântului binormala în mai multe dicționareDefinițiile pentru binormala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru binormală: binormálă substantiv feminin [Atestat: DN3 / Plural: binormalale / Etimologie: franceza binormale] (Mat) Dreaptă care trece printr-un punct al unei drepte, perpendiculară pe planul oscilator al acesteia în punctul dativ Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BINORMALĂ: BINORMÁLĂ substantiv feminin (matematică) Dreaptă care trece printr-un punct al unei curbe și este perpendiculară pe planul oscilator al acesteia în punctul dativ [< limba franceza binormale]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BINORMALĂ: BINORMÁLĂ substantiv feminin (matematică) dreaptă care trece printr-un punct al unei curbe, perpendiculară pe planul oscilator al acesteia în punctul dativ (< limba franceza binormale) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru binormală: binormálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat binormálei; plural binormále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru binormală: binormálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat binormálei; plural binormále Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'BINORMALA' binómbinomiálbinómicBINOMINALÍSMbinormálăBÎNȘÁGbintbíntăBINTĂTUÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL binormală Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului binormală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Binormálă substantiv feminin [Atestat: DN3 / Plural: binormalăle / Etimologie: franceza binormale] Mat Dreaptă care trece printr-un punct al unei drepte, perpendiculară pe planul oscilator al acesteia în punctul dativ. |
GRAMATICA cuvântului binormală? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului binormală. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul binormală poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE binormală? Vezi cuvântul binormală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul binormală?[ bi-nor-ma-lă ] Se pare că cuvântul binormală are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de marcă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul binormală are forma: binormále
