 | as |
|
| Binișliu [ bi-niș-liu ] VEZI SINONIME PENTRU binișliu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului binisliu în mai multe dicționareDefinițiile pentru binisliu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru binișliu: binișlíu substantiv masculin [Atestat: FILIMON, ap. ȘIO / Plural: binisliuii / Etimologie: tc binisly] (Înv) 1 Purtător de biniș (2). 2 (Pex) Curtean. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru binișliu: binișliu m. purtător de biniș, curtean: Doamna cu boierii cei mari și binișlii săi filozofie [în turcă BINIȘLY]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BINIȘLIU: BINIȘLÍU, binișlii, substantiv masculin (învechit) Persoană care purta biniș; prin extensie curtean. – Din limba turcă binișlı. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BINIȘLIU: BINIȘLÍU, binșlii, substantiv masculin (învechit) Persoană care purta biniș; prin extensie curtean. – Din limba turcă binișli. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BINIȘLIU: BINIȘLÍU, binșlii, substantiv masculin (învechit) Persoană care purta biniș; curtean. – limba turcă binișli. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru binișliu: binișlíu (învechit) substantiv masculin, articulat binișlíul; plural binișlíi, articulat binișlíii (-li-ii) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru binișliu: binișlíu substantiv masculin, articulat binișlíul; plural binișlíi, articulat binișlíii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BINISLIU' BINIOUbiníșbinișagBINIȘÉLbinișlíuBINIȘÓRBINNIGbinoclábinocléz |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL binișliu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului binișliu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ȘIO / Plural: binișliuii / Etimologie: tc binisly] Înv 1 Purtător de biniș 2. |
GRAMATICA cuvântului binișliu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului binișliu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul binișliu poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE binișliu? Vezi cuvântul binișliu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul binișliu?[ bi-niș-liu ] Se pare că cuvântul binișliu are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma de-a armașul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul binișliu are forma: binișlíi
