 | as |
|
| Binefacere [ bi-ne-fa-ce-re ] VEZI SINONIME PENTRU binefacere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului binefacere în mai multe dicționareDefinițiile pentru binefacere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BINEFACERE: BINEFÁCERE, binefaceri, substantiv feminin 1. Faptă bună, bine făcut cuiva, ajutor dat cuiva. Nu știa unde l-ar găsi, ca să-i mulțumească pentru atitea binefaceri ce primise de la dînsul. CREANGĂ, P. 179. 2. figurat (Mai ales la plural ) Folos, avantaj. Binefacerile păcii. Binefacerile științei. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru binefacere: *binefácere forme (după latina beneficentia și limba franceza bienfaisance). Bine, ajutor, îndatorire: societate de binefacere, binefacerea trebuie să fie virtutea bogatuluĭ. figurat Folos: binefacerile păciĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru binefacere: binefácere substantiv feminin [Atestat: NEGRUZZI S. I, 313 / V: (înv) bunăf- / Plural: binefacereri / Etimologie: bine + facere (după lat benefacere)] (Șfg) Ajutor (dat cuiva) Si: (înv) binefaptă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BINEFACERE: BINEFACERE s. 1. bine. (I-a făcut o mare binefacere.) 2. caritate, filantropie, milă. (Acte de binefacere.) 3. avantaj, dar, folos, privilegiu. (binefacereile tehnicii moderne.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BINEFACERE: BINEFÁCERE, binefaceri, substantiv feminin 1. Faptă bună, ajutor dat cuiva. 2. Folos, avantaj. – Din bine1 + facere (după latina benefacere). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BINEFACERE: BINEFÁCERE, binefaceri, substantiv feminin (Adesea figurat) Faptă bună, ajutor dat cuiva. – Bine + facere (după latina benefacere). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BINEFACERE: BINEFÁCERE, binefaceri, substantiv feminin (Adesea figurat) Faptă bună, ajutor dat cuiva. – Bine + facere (după latina benefacere). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BINEFACERE: BINEFÁCERE binefacerei forme Ajutor acordat (cuiva) la un moment greu. [G.-D. binefacerii] /bine + facere Forme diferite ale cuvantului binefacere: binefacerei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru binefacere: binefácere substantiv feminin, genitiv dativ articulat binefácerii; plural binefáceri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru binefacere: binefácere substantiv feminin → facere Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BINEFACERE' binecuvîntézbinedispúneBinefăcătorbinefáceBINEFÁCEREBINEFĂCÚTbinefáptăBINEÎNȚELÉSbineînvoí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL binefacere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului binefacere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 313 / V: înv bunăf- / Plural: binefacereri / Etimologie: bine + facere după lat benefacere] Șfg Ajutor dat cuiva Si: înv binefaptă. I-a făcut o mare binefacere. Acte de binefacere. Binefacereile tehnicii moderne. I-a făcut o mare binefacere. Acte de binefacere. BINEFÁCERE binefacerei forme Ajutor acordat cuiva la un moment greu. |
GRAMATICA cuvântului binefacere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului binefacere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul binefacere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE binefacere? Vezi cuvântul binefacere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul binefacere?[ bi-ne-fa-ce-re ] Se pare că cuvântul binefacere are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL binefacere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Reflexiv a nu se da pe cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul binefacere are forma: binefáceri
