 | as |
|
| Credincios [ cre-din-ci-os ] VEZI SINONIME PENTRU credincios PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bine credincios în mai multe dicționareDefinițiile pentru bine credincios din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru credincios: credincios, credinciosoasă [Atestat: COD. VOR. 151/3 / V: credinciosnțos / Plural: credinciosoși, credinciosoase / Etimologie: moștenit din latinescul *credentiosus] 1-2 smf, a (Persoană) în care te poți încrede. 3-4 smf, a (Om) demn de încredere. 5-6 smf, a (Persoană) care ține la cineva cu credință Si: crezător (1- 2). 7 a Fidel. 8 a Devotat. 9 a Cinstit. 10-11 smf, a (Om) statornic în sentimente de dragoste și respect. 12-13 smf, a (Persoană) care crede în Dumnezeu Si: crezător (3-4). 14 a (Nob) Care este conform cu credința creștină. 15 a Religios. 16 a (Înv; îs) (Prea) bun (sau drept, ori bine) credincios Ortodox. 17 a (Înv; îas) Care crede cu adevărat în Dumnezeu. 18-21 smf, a (Înv; îe) Puțin credincios (Persoană) care nu crede (cu tărie) în Dumnezeu. 22-23 a (Liv) Care nu-și schimbă (părerile sau) sentimentele. 24-25 a Care își ține (promisiunile sau) jurămintele. 26 substantiv masculin și feminin (Iuz; spc) Om de încredere însărcinat cu supravegherea confecționării mărfurilor Si: împuternicit, procurist, reprezentant, supraveghetor 27 substantiv masculin și feminin Supus al unui domnitor. Forme diferite ale cuvantului credincios: credinciosoasă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru CREDINCIÓS: CREDINCIÓS, -OÁSĂ, credincioși, -oase, adjectiv 1. (De obicei urmat de determinâri în dativ sau în genitiv) Care este devotat, fidel (unei persoane), pe care te poți bizui; (cu determinări în dativ) nestrămutat, statornic (față de un angajament, de o idee, de o cauză). Alexandru-vodă, credincios făgăduinței ce dase doamnei Rustandei, nu mai tăiase nici un boier. NEGRUZZI, S. I 158. Băduleasa mea frumoasă! De mi-ai fost tu credincioasă, Mergi degrabă la cămară. De ia galbeni din comoară. ALECSANDRI, P. P. 125. ♦ (Substantivat) Om de încredere al cuiva. Avea grijă să n-o audă... un credincios al împăratului. CREANGĂ, P. 97. 2. (În legătură cu credința și practicile religioase) Care crede în existența lui dumnezeu și se conformează practicilor religioase. O bătrînă credincioasă. • (Substantivat) Credincioșii ascultă slujba bisericească. Forme diferite ale cuvantului credincios: -oÁsĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru CREDINCIOS: CREDINCIOS adjectiv 1. cinstit, devotat, fidel, nestrămutat, statornic, (livresc) leal, loial, (regional) slugarnic, (învechit) smerit. (O soție credincios; prieten credincios.) 2. (termen bisericesc) cucernic, cuvios, evlavios, pios, prea-credincios, religios, smerit, (franțuzism) devot, (învechit și regional) smernic, (învechit) blagocestiv, pietos, pravoslavnic, rîvnitor, bine-credincios. (Om credincios.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru CREDINCIÓS: CREDINCIÓS, -OÁSĂ, credincioși, -oase, adjectiv (Adesea substantivat) 1. Care este demn de încredere, pe care te poți bizui; devotat, fidel unei persoane; nestrămutat, statornic față de un angajament, de o idee, de o cauză. 2. Care crede în existența lui Dumnezeu și se conformează practicilor religioase. – Credință + sufix -ios. Forme diferite ale cuvantului credincios: -oÁsĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru CREDINCIÓS: CREDINCIÓS, -OÁSĂ, credincioși, -oase, adjectiv (Adesea substantivat) 1. Care este demn de încredere, pe care te poți bizui; devotat, fidel unei persoane; nestrămutat, statornic față de un angajament, de o idee, de o cauză. 2. Care crede în existența lui Dumnezeu și se conformează practicilor religioase. – Credință + sufix -ios. Forme diferite ale cuvantului credincios: -oÁsĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru CREDINCIÓS: CREDINCIÓS credinciosoásă (credinciosóși, credinciosoáse) 1) Care manifestă un atașament constant; caracterizat prin statornicie în convingeri; fidel; devotat; cinstit. 3) și substantival Care crede în Dumnezeu. /credință + sufix credinciosos Forme diferite ale cuvantului credincios: oásă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru credincios: credincios a. și m. 1. care crede sau are credința: 2. care merită încredere; 3. care tine credința, care rămâne statornic. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru credincios: credinciós adjectiv masculin, plural credincióși; forme singular credincioásă, plural credincioáse Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru credincios: credinciós adjectiv masculin, plural credincióși; forme credincioásă, plural credincioáse Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Credincios: Credincios ≠ adulter, ateu, infidel, necredincios Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'BINE CREDINCIOS' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Credincios Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului credincios dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Credincios, credinciosoasă [Atestat: COD. 151/3 / V: credinciosnțos / Plural: credinciosoși, credinciosoase / Etimologie: moștenit din latinescul *credentiosus] 1-2 smf, a Persoană în care te poți încrede. 16 a Înv; îs Prea bun sau drept, ori bine credincios Ortodox. 18-21 smf, a Înv; îe Puțin credincios Persoană care nu crede cu tărie în Dumnezeu. O soție credincios; prieten credincios. Om credincios. Om credincios. CREDINCIÓS credinciosoásă credinciosóși, credinciosoáse 1 Care manifestă un atașament constant; caracterizat prin statornicie în convingeri; fidel; devotat; cinstit. /credință + sufix credinciosos. |
GRAMATICA cuvântului Credincios? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului credincios. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Credincios poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE credincios? Vezi cuvântul credincios desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul credincios?[ cre-din-ci-os ] Se pare că cuvântul credincios are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Credincios |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Adonic, adonice, adjectiv în sintagma vers adonic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
