eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție bifurca


PROPOZIȚIISINONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Bifurca [ bi-fur-ca ]
VEZI SINONIME PENTRU bifurca PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului bifurca în mai multe dicționare

Definițiile pentru bifurca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a bifurca
Verbul: a bifurca (forma la infinitiv)
A bifurca conjugat la timpul prezent:
  • eu -
  • tu -
  • el ea bifurcă
  • noi -
  • voi -
  • ei ele bifurcă
VEZI VERBUL a bifurca CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BIFURCA:
BIFURCÁ persoană 3 bifúrcă, verb

I. reflexiv A se despărți în două ramuri (ca brațele unei furci). E un punct, însă, unde drumul nostru se bifurcă, și de aici încolo mergem pe căi diferite. HOGAȘ, DR. II 169.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BIFURCA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BIFURCA:
BIFURCÁ, persoană 3 bifúrcă, verb

I. reflexiv A se despărți în două ramuri, în două direcții, în două sensuri.

– Din limba franceza bifurquer.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BIFURCA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BIFURCA:
BIFURCÁ, persoană 3 bifúrcă, verb

I. reflexiv A se despărți în două ramuri, în două direcții, în două sensuri.

– Din limba franceza bifurquer.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

bifurca
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bifurca:
bifurcá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat:

I. IONESCU, M. 68 / prezentul indicativ: 3 -furcă / Etimologie: franceza bifurquer] 1-2 A (se) despărți în două ramuri, direcții sau sensuri.

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BIFURCA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BIFURCA:
BIFURCÁ verb

I. reflexiv A se împărți în două (ca coarnele unei furci). [P.i. bifúrc. / < limba franceza bifurquer, conform italiana biforcare].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

BIFURCA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BIFURCA:
BIFURCA verb

1. (regional) a se crăcăna. (Ramuri care se bifurca.)

2. (popular) a se încrăci, a se înfurci. (Drumuri care se bifurca.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

BIFURCA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BIFURCA:
BIFURCÁ, persoană 3 bifúrcă, verb

I. reflexiv A se despărți în două ramuri.

– în franceză bifurquer.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BIFURCA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BIFURCA:
BIFURCÁ verb reflexiv a se despărți în două ramuri, direcții. (< limba franceza bifurquer)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

bifurca
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bifurca:
bifurcá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural bifúrcă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

bifurca
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bifurca:
bifurcá (a se bifurca) verb, indicativ prezent 3 se bifúrcă
Forme diferite ale cuvantului bifurca: bifurcaa bifurcase bifurca

Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'BIFURCA'
biftígăbiftuíBIFUNCȚIONÁLbifúrcBIFURCÁBIFURCÁREBIFURCÁTBIFURCÁȚIEbifuzelát

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bifurca
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bifurca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ramuri care se bifurca.
Drumuri care se bifurca.
Ramuri care se bifurca.
Drumuri care se bifurca.
Bifurcá a se bifurca verb, indicativ prezent 3 se bifúrcă.

GRAMATICA cuvântului bifurca?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bifurca.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bifurca poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul bifurca se conjugă: ei ele bifúrcă

CUM DESPART ÎN SILABE bifurca?
Vezi cuvântul bifurca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bifurca?
[ bi-fur-ca ]
Se pare că cuvântul bifurca are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bifurca

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Ori așa, ori așa?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
în organizarea militară medievală a moldovei oaste formată din țărani, târgoveți și boieri cu slugile lor, care luptau alături de trupele regulate
rebo a cărui soluție se obține prin anagramarea literelor ce formează cuvintele ilustrate
ori într-un fel, ori într-altul
lipitoare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app