 | as |
|
| Beligerant [ be-li-ge-rant ] VEZI SINONIME PENTRU beligerant PE ESINONIME.COM definiția cuvântului beligerant în mai multe dicționareDefinițiile pentru beligerant din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BELIGERANT: BELIGERÁNT beligeranttă (beligerantți, beligerantte) și substantival (despre state, popoare etc.) Care este în stare de război (unul cu altul); aflat în război (ca adversar). Armate beligerantte. /<fr. belligérant Forme diferite ale cuvantului beligerant: beligeranttă beligerantți beligerantte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru beligerant: beligeránt, beligerantă [Atestat: BRĂESCU, M. B. 43 / Plural: beligerantnți, beligerante / Etimologie: franceza belligérant, lat belligerans, -ntis] 1-2 snf a (Stat, armată etc.) care se află în stare de război. Forme diferite ale cuvantului beligerant: beligerantă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BELIGERANT: BELIGERÁNT, -Ă, beligeranți, -te, adjectiv (Adesea substantivat) Care se află în stare de război. Armate beligerante. – Din limba franceza belligérant, latina belligerans, -ntis. Forme diferite ale cuvantului beligerant: beligerant-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BELIGERANT: BELIGERÁNT, -Ă, beligeranți, -te, adjectiv (Adesea substantivat) Care se află în stare de război. Armate beligerante. – Din limba franceza belligérant, latina belligerans, -ntis. Forme diferite ale cuvantului beligerant: beligerant-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BELIGERANT: BELIGERÁNT, -Ă adjectiv, substantiv masculin și forme (Stat, națiune) care se află în război. [< limba franceza belligérant, conform latina belligerans < bellum – război, gerere – a purta]. Forme diferite ale cuvantului beligerant: beligerant-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BELIGERANT: BELIGERÁNT, -Ă, beligeranți, -te, adjectiv (Adesea substantivat) Care se află în stare de război. State beligerante. - în franceză belligérant (neologism din limba latină belligerans, -ntis). Forme diferite ale cuvantului beligerant: beligerant-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru beligerant: *beligeránt, -ă adjectiv și substantiv (în franceză belligérant, latina belligerans, -ántis, despre bellum, războĭ, și gérere, a purta). Care poartă războĭ: puterĭ beligerante. Forme diferite ale cuvantului beligerant: beligerant-ă -itoáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BELIGERANT: BELIGERÁNT, -Ă, beligeranți, -te, adjectiv (Mai ales despre state, națiuni) Care se află în stare de război. Puteri beligerante. Forme diferite ale cuvantului beligerant: beligerant-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BELIGERANT: BELIGERÁNT, -Ă adjectiv, substantiv masculin forme (stat, armată) în stare de război. (< limba franceza belligérant, latina belligerans) Forme diferite ale cuvantului beligerant: beligerant-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru beligerant: beligeránt adjectiv masculin, plural beligeránți; forme singular beligerántă, plural beligeránte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru beligerant: beligeránt adjectiv masculin, plural beligeránți; forme beligerántă, plural beligeránte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BELIGERANT: BELIGERANT adjectiv, substantiv (termen militar) (învechit) războitor. (Părțile beligerant.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Beligerant: Beligerant ≠ nebeligerant Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'BELIGERANT' belicúșbeliérăbeliéțăBELIGĂBeligerantbeligeránțăBeligradBELINbelinográf |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Beligerant Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului beligerant dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii BELIGERÁNT beligeranttă beligerantți, beligerantte și substantival despre state, popoare etc. Armate beligerantte. Beligeránt, beligerantă [Atestat: BRĂESCU, M. 43 / Plural: beligerantnți, beligerante / Etimologie: franceza belligérant, lat belligerans, -ntis] 1-2 snf a Stat, armată etc. Părțile beligerant. Părțile beligerant. |
GRAMATICA cuvântului Beligerant? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului beligerant. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Beligerant poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE beligerant? Vezi cuvântul beligerant desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul beligerant?[ be-li-ge-rant ] Se pare că cuvântul beligerant are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Beligerant |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a băga spaima în cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
