|
Bedă [ be-dă ] VEZI SINONIME PENTRU bedă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului beda în mai multe dicționareDefinițiile pentru beda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bedă: bédă substantiv feminin [Atestat: PALIA, ap. DHLR II 503 / V: (înv) beadă, bida, bidă, (reg) biedă, bideu substantiv masculin / Plural: bedade / Etimologie: vsl бeгa, bg 6eгa, ucr 6игa] 1 (Înv) Pată. 2 (Fig; reg) Necaz. 3 (Fig, Ban) Bănuială Si: (îvp) prepus. 4 (Reg) Drac. 5 (Ban) Netrebnic. 6 (Mar) Om isteț, vioi, sârguincios. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bedă: bedă substantiv verbal AGHIUȚĂ. BĂNUIALĂ. BELEA. BUCLUC. DANDANA. DEMON. DIAVOL. DRAC. ÎNCORNORATUL. ÎNCURCĂTURĂ. NAIBA. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NECURATUL. NEÎNCREDERE. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SATANĂ. SUPĂRARE. SUSPICIUNE. TARTOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru bedă: bédă (béde), substantiv feminin – Necaz, supărare, grijă. limba slavă (veche) bĕda, conform limba bulgară bĕdá, limba sârbă bijeda, rut. bidá. Puțin obișnuit, se folosește în Transilvania, cu derivat bedarnic, adjectiv (neomenos); bedarniță, substantiv feminin (călău, zbir); bidi, verb (a se chinui, a pătimi). conform obidă. Forme diferite ale cuvantului beda: béde Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru bedă: bédă, -e, substantiv feminin – 1. Nevoie, necaz, pacoste. 2. Drac. 3. Om isteț. – Din limba slavă (veche) bega, limba ucraineană biga (MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BEDĂ: BÉDĂ, bede, substantiv feminin (învechit și regional) Necaz, pacoste. – Din limba slavă (veche) beda. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Beda: Beda (Venerabilul) m. învățat teolog și istoric englez (673-735). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'BEDA' BECQUERELÍTBECTEMÍSBECTEMÍZBECTIMÍSBÉDĂbedárnicbedárnițăBEDÁȘBedea |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Beda Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului beda dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii DHLR II 503 / V: înv beadă, bida, bidă, reg biedă, bideu substantiv masculin / Plural: bedade / Etimologie: vsl бeгa, bg 6eгa, ucr 6игa] 1 Înv Pată. |
GRAMATICA cuvântului Beda? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului beda. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Beda poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bedă? Vezi cuvântul bedă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bedă?[ be-dă ] Se pare că cuvântul bedă are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Beda |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în credință?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|