 | as |
|
| Beatitudine [ bea-ti-tu-di-ne ] VEZI SINONIME PENTRU beatitudine PE ESINONIME.COM definiția cuvântului beatitudine în mai multe dicționareDefinițiile pentru beatitudine din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BEATITUDINE: BEATITÚDINE substantiv feminin Stare de fericire deplină. O liniște senină, un soi de cerească beatitudine îmi cuprinse ființa mea întreagă. HOGAȘ, M. N. 159. • (Poetic) Cînd vine întunericul... toată beatitudinea în care se află scufundat ținutul poate fi auzită. BOGZA, C. O. 159. • (Ironic) Am intrat în starea de beatitudine – sînt complet ramolit. CARAGIALE, O. VII 90. – Pronunțat: be-a-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BEATITUDINE: BEATITÚDINE substantiv feminin 1. Stare ideală de înțelepciune la Aristotel, stoici, Spinoza etc. 2. (În patologia mintală contemporană) Euforie permanentă, însoțită de indiferență față de împrejurările exterioare. 3. Stare de fericire deplină. [ pronunție: be-a-] – Din latina beatitudo, -inis. conform limba franceza béatitude. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BEATITUDINE: BEATITÚDINE substantiv feminin Stare de fericire deplină, de încântare, stare patologică de euforie permanentă, de indiferență față de situațiile și întâmplările din juridic [< latina beatitudo, conform limba franceza béatitude]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru beatitudine: beatitudíne substantiv feminin [Atestat: BOGZA, C.O.159 / P: be-a- / Plural: beatitudineni / Etimologie: lat beatitudo, -inis cf franceza beatitude] 1 Extaz religios. 2 (Liv) Stare de totală fericire. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru beatitudine: *beatitúdine forme (latina beatitúdo -údinis). Fericire supremă și eternă. Cele opt beatitudini, cele opt fericirĭ ale evangheliiĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BEATITUDINE: BEATITÚDINE substantiv feminin 1. stare de fericire deplină. 2. stare patologică de euforie permanentă. (< latina beatitudo, limba franceza béatitude) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BEATITUDINE: BEATITÚDINE forme Stare de fericire deplină; euforie; extaz. [G.-D. beatitudinii; silabe be-a-] /<lat. beatitudo, beatitudineinis Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BEATITUDINE: BEATITÚDINE substantiv feminin (livresc) Stare de fericire deplină. [ pronunție: be-a-] – Din latina beatitudo, -inis. conform limba franceza béatitude. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BEATITUDINE: BEATITÚDINE substantiv feminin Stare de fericire deplină. [ pronunție: be-a-] – în franceză béatitude (neologism din limba latină beatitudo, -inis). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru beatitudine: beatitudine forme fericire perfectă de care se bucură aleșii în împărăția cerurilor. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru beatitudine: beatitúdine substantiv feminin (silabe be-a-), genitiv dativ articulat beatitúdinii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru beatitudine: beatitúdine (be-a-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat beatitúdinii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru beatitudine: beatitudine substantiv verbal FERICIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BEATITUDINE' beátăBEATÍFICbeatificábeatificáreBEATITÚDINEBEATLESBEÁTNICBeatriceBEATRIX |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL beatitudine Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului beatitudine dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 159 / P: be-a- / Plural: beatitudineni / Etimologie: lat beatitudo, -inis cf franceza beatitude] 1 Extaz religios. Beatitudo, beatitudineinis. |
GRAMATICA cuvântului beatitudine? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului beatitudine. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul beatitudine poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE beatitudine? Vezi cuvântul beatitudine desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul beatitudine?[ bea-ti-tu-di-ne ] Se pare că cuvântul beatitudine are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL beatitudine |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Regional a nu avea greș?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
