 | as |
|
| Beatificare [ bea-ti-fi-ca-re ] VEZI SINONIME PENTRU beatificare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului beatificare în mai multe dicționareDefinițiile pentru beatificare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru beatificare: beatificáre substantiv feminin [Atestat: DICȚ. / Plural: beatificarecări / Etimologie: beatifica] Trecere a unei persoane defuncte în categoria fericiților bisericii, aflați pe o treaptă inferioară sfinților. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BEATIFICARE: BEATIFICÁRE, beatificări, substantiv feminin Faptul de a beatifica. [ pronunție: be-a-] – vezi beatifica. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BEATIFICARE: BEATIFICÁRE, beatificări, substantiv feminin Faptul de a beatifica. [ pronunție: be-a-] – vezi beatifica. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BEATIFICARE: BEATIFICÁRE substantiv feminin Acțiunea de a beatifica și rezultatul ei. [< beatifica]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru beatificare: beatificáre substantiv feminin (silabe be-a-), genitiv dativ articulat beatificării; plural beatificări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru beatificare: beatificáre (be-a-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat beatificắrii; plural beatificắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BEATIFICARE: BEATIFICÁRE, beatificări, substantiv feminin Faptul de a beatifica. [ pronunție: be-a-] Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
CUVINTE APROPIATE DE 'BEATIFICARE' BeatbeátăBEATÍFICbeatificábeatificáreBEATITÚDINEBEATLESBEÁTNICBeatrice |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL BEATIFICARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului beatificare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / Plural: beatificarecări / Etimologie: beatifica] Trecere a unei persoane defuncte în categoria fericiților bisericii, aflați pe o treaptă inferioară sfinților. |
GRAMATICA cuvântului BEATIFICARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului beatificare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul BEATIFICARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE beatificare? Vezi cuvântul beatificare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul beatificare?[ bea-ti-fi-ca-re ] Se pare că cuvântul beatificare are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ; în sintagma declinatoriu de competență?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul beatificare are forma: beatificări
