 | as |
|
| Buză [ bu-ză ] VEZI SINONIME PENTRU buză PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bas buza în mai multe dicționareDefinițiile pentru bas buza din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUZĂ: BÚZĂ, buze, substantiv feminin 1. Fiecare dintre cele două părți cărnoase care mărginesc gura și acoperă dinții. Buza de sus. Buza de jos. ▭ Uriașul cuvînt: Libertate! Ne tremură buzele, aproape Că plîngem, șoptindu-l. BENIUC, vezi 127. Lăsîndu-și iar capul în jos, își mușcă buzele, își strînse pumnii. CAMILAR, TEM. 205. Gura îi era uscată și buzele arse. VLAHUȚĂ, O. A. I 104. Începe a bea lacom la apă și a-și linge buzele de dulceața și bunătatea ei. CREANGĂ, P. 214. Pune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspină. EMINESCU, O. I 79. Buză de iepure = buza (de sus) ușor despicată (ca la iepure), lăsînd să se vadă- o parte din dinți și constituind un defect din naștere. Așa a născut-o mătușa... cu buză de iepure. STANCU, D. 12. • Expresia: (Familiar) A rămîne cu buzele umflate = a rămîne înșelat, păcălit, dezamăgit în așteptările sale. Îi era să nu-și piarză slujba și să rămîie cu buzele umflate. ISPIRESCU, L. 234. A sufla (sau a bate) în buze = a rămîne păgubaș (de ceva); a fluiera a pagubă. Toporul s-a cufundat și Prepeleac a rămas bătînd în buze. CREANGĂ, P.46. A-i crăpa(sau a-i scăpăra, a-i arde cuiva) buza (de ceva) = a avea mare nevoie (de ceva), a fi la strîmtoare; a-icrăpa măseaua. A se șterge (sau linge, spăla) pe buze = a fi silit să renunțe la ceva, să-și ia nădejdea de la un lucru dorit sau rîvnit. A-și linge buzele (după ceva) = a pofti, a rîvni, a jindui (ceva). A-și mușca buzele (de necaz sau de părere de rău) = a regreta foarte tare, a se căi (de nereușita unei acțiuni). (Mai ales despre copii) A lăsa (sau a pune) buza = a fi gata să izbucnească în plîns. • (în diverse construcții, exprimînd lipsă de sinceritate, fățărnicie, afectare etc.) Vorbește din vîrful buzelor. ▭ Toți pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă. EMINESCU, O. I 150. Făcură jurămînt lui Rudolf, mai mult din buză decît din inimă. BĂLCESCU, O.II 187. Pe buze miere, Și-n inimă fiere. Marginile unei răni pricinuite de o tăietură adîncă. 2. Margine (dreaptă sau răsfrîntă) a unor obiecte (în special cînd au formă rotundă). Paraschiv își trase mîna, dar buza capacului îi strivi un deget. PREDA, Î. 180. Pe buzele străchinii, o lingură de cositor. DELAVRANCEA, H. T. 26. Vasile se scidă, aprinse o lumînărică de ceară, lipită de buza unui sfeșnic de alamă. VLAHUȚĂ, O. A. 345. • Expresia: A fi în buza tunului = a fi expus în bătaia tunului; prin extensie a se afla într-un loc primejdios. Pururea în buza tunului, siliți a bivuaca sub un cort. NEGRUZZI, S. I 39. (Rar) Plin pînă în buze = foarte plin; plin ochi. Ulcica... plină pînă-n buze cu vin roșu. DELAVRANCEA, S. 55. 3. Culmea, marginea de sus (subțiată) a unui deal, a unui pisc, a unui șanț, a unei păduri etc. vezi geană. Unii, izbutind să urce buza dealului, se prăbușeau... străpunși de gloanțe. CAMILAR, N. I 49. Dă glas octombre-n viile naturii! Ca mustul tînăr Soarele se varsă Pe buza tremurată a pădurii. BENIUC, vezi 45. I-au îngropat ieri, la Adîncata, în buza dealului, lîngă șosea. STANCU, despre 159. A dat peste stîna de oi a lui Gheorghiade, cu perdeaua ei de trestie înfiptă în buza văii Gerului. POPA, vezi 114. 4. Ascuțiș al unor instrumente de tăiat; tăiș. Băiatul... aduse securea. Uracu o luă și petrecu degetul pe buza oțelului. DUMITRIU, B. forme 105. Cine are bardă mică, Facă-i buza subțirică. ALECSANDRI, P. P. 319. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru buză: búză substantiv feminin [Atestat: DOSOFTEI, PS. 37/11 / V: (înv) buza ze / Plural: buzaze / Etimologie: cf alb buze, bg бyзъ] 1 (Atm) Parte cărnoasă care mărginește, în afară, deschizătura gurii (sau a botului), acoperind dinții Si: labie. 2 (Fig) Gură. 3 (Pop; îe) A-i da cuiva ceva de luat în buza ze A-i da cuiva ceva de mâncare. 4 (Îe) A fi cu sufletul în (sau pe) buza ze A trage să moară. 5 (Îe) A scoate din buza za morții A scăpa (pe cineva) de la moarte. 6 (Pfm; îe) A pune (sau a lăsa) buza za A fi gata să plângă Cf a buzăi. 7 (Pop; îe) A face buza ze de arap A fi bosumflat. 8-9 (Îe) A rămâne (sau a se întoarce) cu buza za umflată (sau buza zele umflate) A rămâne (sau a se întoarce) păcălit Cf buzat (2-3). 10 (Pop; îe) A bate (sau a da, a sufla) din (sau în) buza ze (sau buza) A fi mânios. 11 (Îae) A umbla fără nici un rost. 12 (Îae) A îndura o pierdere fără a mai putea îndrepta ceva. 13 (Pfm; îe) A-i crăpa (sau a-i scăpăra, a-i arde) cuiva buza za (de ceva) A avea mare nevoie de ceva. 14 (Pfm; îe) A se șterge (sau a se linge, a se spăla) pe buza ze A fi silit să renunțe la ceva. 15 (Pfm; îe) A-și linge buza zele după ceva A-și dori ceva foarte mult. 16 (Fam; îe) A avea (sau a spune) (ceva) numai pe (sau din buza) že A vorbi altfel de cum gândești. 17 (Pfm; îe) A-și mușca buza zele A regreta. 18 (Îe) A vorbi în buza ze A bolborosi. 19 (Îc) buzade-iepure Anomalie congenitală (la unii oameni) care constă într-o despicătură a buzei de sus (de sus în jos), prin care se vede o parte din dinți. 20 (Mol; bot; îc) buza za -vacii Ciupercă comestibilă din familia agaricaceae, cu pălăria de culoare brun-roșiatică, piciorul gros, solid de culoare albă, ornat de o rețea de fibrile roșiatice și carnea albă compactă, care crește pe pământ, sub mesteceni și prin pădurile de conifere în locuri uscate (Cortruarius bolteatus). 21 (Pex) Margine a unei răni pricinuite de o tăietură foarte adâncă. 22 (Pex) Partea de deasupra (subțiată sau răsfrântă) care mărginește gura vaselor (sau a țevilor). 23 (Pfm; îlav) În buza za tunului Expus împușcăturilor de tun. 24 (Îalv; pex) În primejdie mare. 25 (Pfm; îla) Plin până în buza ze Foarte plin. 26 (Pex) Marginea de deasupra (subțiată) a unui deal, a unui pisc, a unei păduri, a unui șanț etc Cf geană. 27 (Pex) Partea ascuțită la instrumentele de tăiat Si: tăiș. 28 (Îs) buza za plutei Partea dinainte a plutei. 29 (Îs) buza de bandaj Partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată, care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe șină. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUZĂ: BÚZĂ, buze, substantiv feminin 1. Fiecare dintre cele două părți cărnoase care mărginesc gura și acoperă dinții. • Buză de iepure = anomalie congenitală care constă în faptul că buza este ușor despicată (ca la iepure). • Expresia: (familial) A rămâne cu buzele umflate = a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale. A-și mușca buzele (de necaz sau de părere de rău) = a regreta foarte tare, a se căi. A sufla (sau a bate) în (sau din) buze = a rămâne păgubaș; a fluiera a pagubă. A se șterge (sau a se linge) pe buze = a fi silit să renunțe la ceva. A-i crăpa (sau a-i plesni, a-i scăpăra, a-i arde cuiva) buza (de sau după ceva) = a avea mare nevoie (de ceva). A-și linge buzele (după ceva) = a pofti, a râvni (ceva). A lăsa (sau a pune) buza (în jos) = (mai ales despre copii) a fi gata să izbucnească în plâns. ♦ Margine a unei răni pricinuite de o tăietură adâncă. 2. Margine a unor obiecte, a unor vase. Buza străchinii. • Expresia: (Rar) Plin (până în) buză = foarte plin, plin ochi. 3. Culme a unui deal, a unui pisc; margine a unui șanț, a unei păduri etc. 4. Ascuțiș al unor instrumente de tăiat; tăiș. 5. (În sintagma) Buză de bandaj = partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată, care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe șină. – conform albaneză buzë. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUZĂ: BÚZĂ, buze, substantiv feminin 1. Fiecare dintre cele două părți cărnoase care mărginesc gura și acoperă dinții. • Buză de iepure = anomalie congenitală care constă în faptul că buza este ușor despicată (ca la iepure). • Expresia: (familial) A rămâne cu buzele umflate = a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale. A-și mușca buzele (de necaz sau de părere de rău) = a regreta foarte tare, a se căi. A sufla (sau a bate) în (sau din) buze = a rămâne păgubaș; a fluiera a pagubă. A se șterge (sau a se linge) pe buze = a fi silit să renunțe la ceva. A-i crăpa (sau a-i plesni, a-i scăpăra, a-i arde cuiva) buza (de sau după ceva) = a avea mare nevoie (de ceva). A-și linge buzele (după ceva) = a pofti, a râvni (ceva). A lăsa (sau a pune) buza (în jos) = (mai ales despre copii) a fi gata să izbucnească în plâns. ♦ Margine a unei răni pricinuite de o tăietură adâncă. 2. Margine a unor obiecte, a unor vase. Buza străchinii. • Expresia: (Rar) Plin (până în) buză = foarte plin, plin ochi. 3. Culme a unui deal, a unui pisc; margine a unui șanț, a unei păduri etc. 4. Ascuțiș al unor instrumente de tăiat; tăiș. 5. (În sintagma) Buză de bandaj = partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată, care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe șină. – conform albaneză buzë. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUZĂ: BÚZĂ, buze, substantiv feminin 1. Fiecare dintre cele două părți cărnoase care mărginesc gura și acoperă dinții. • Buză de iepure = buză ușor despicată (ca la iepure), constituind un defect din naștere. • Expresia: (familial) A rămâne cu buzele umflate = a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale. A-și mușca buzele (de necaz sau de părere de rău) = a regreta foarte tare; a se căi. A sufla (sau a bate) în buze = a rămâne păgubaș; a fluiera a pagubă. A se șterge (sau a se linge) pe buze = a fi silit să renunțe la ceva. A-i crăpa (sau a-i scăpăra, a-i arde cuiva) buza (de ceva) = a avea mare nevoie (de ceva). A-și linge buzele (după ceva) = a pofti, a râvni (ceva). A lăsa (sau a pune) buza (în jos) = a fi gata să izbucnească în plâns. ♦ Margine a unei răni pricinuite de o tăietură adâncă. 2. Marginea unor obiecte, a unor vase. Buza strachinii. • Expresia: (Rar) Plin (până în) buză = foarte plin, plin ochi. 3. Culme a unui deal, a unui pisc, margine a unui șanț, a unei păduri etc. 4. Ascuțiș al unor instrumente de tăiat; tăiș. – Comp. albaneză buzë. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUZĂ: BÚZĂ buzae forme 1) Fiecare dintre cele două părți cărnoase, proeminente care mărginesc gura din exterior. * buza de iepure buză ușor despicată (ca la iepure), constituind o anomalie congenitală. A întoarce buzaa pe dos a se supăra tare, mai ales fără motiv; a se bosumfla. A-și linge buzaele după ceva a dori ceva foarte tare; a râvni ceva. A-și mușca buzaele a regreta amarnic. A rămâne cu buzaele umflate a rămâne dezamăgit; a fi decepționat de ceva. 2) Linie care mărginește suprafața unor vase, obiecte, organe etc.; margine. buzaa urciorului. buzaa unei răni. 3) Partea ascuțită a unui obiect de tăiat; ascuțiș; tăiș. buzaa toporului. [G.-D. buzei] /Cuv. autoht. Forme diferite ale cuvantului buza: buzae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru buză: búză forme, plural e (de orig. romană, rudă cu limba franceza bouder, a fi bosunflat, norm. boudsoufler, a unfla pelea; spaniolă buz, sărutare de împăcare; albaneză buză, buză. despre limba română vine limba bulgară buză, buză, obraz. vezi bosunflu). Parte de afară a guriĭ și care acoperă dințiĭ. Marginea unuĭ vas, uneĭ țevi: a ajunge în buza tunuluĭ. A rămînea cu buzele unflate, a rămînea păcălit. înșelat, mofluz. A bate din buze la nevoie (ca calu flămînd), a avea mare nevoĭe de un lucru. A rămînea bătînd din buze, a rămînea fără cele necesare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru buză: buză forme 1. partea exterioară și cărnoasă care mărginește gura: a rămânea cu buzele umflate, a fi păcălit; 2. margine: de a tunurilor buze AL. [Termen comun multor familii de limbi: probabil onomatopee]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUZĂ: BUZĂ s. 1. (anatomie) (învechit) usnă. (buza de sus.) 2. gură, (învechit și regional) usnă. (buza unui pahar, a unui vas.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BUZĂ: BÚZĂ substantiv verbal ascuțiș, lamă, limbă, margine, tăiș. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru buză: buză substantiv verbal ASCUȚIȘ. LAMĂ. LIMBĂ. MARGINE. TĂIȘ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru BUZA: BUZA, comerț în jud. Cluj; 1.540 locuțiune (1991). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru buză: búză substantiv feminin, genitiv dativ articulat búzei; plural búze Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru buză: búză substantiv feminin, genitiv dativ articulat búzei; plural búze Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BUZA: BUZÁ verb vezi olări, teși. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru buza: buza verb vezi OLĂRI. TEȘI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BAS BUZA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL buza Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului buza dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 37/11 / V: înv buza ze / Plural: buzaze / Etimologie: cf alb buze, bg бyзъ] 1 Atm Parte cărnoasă care mărginește, în afară, deschizătura gurii sau a botului, acoperind dinții Si: labie. 3 Pop; îe A-i da cuiva ceva de luat în buza ze A-i da cuiva ceva de mâncare. 4 Îe A fi cu sufletul în sau pe buza ze A trage să moară. 5 Îe A scoate din buza za morții A scăpa pe cineva de la moarte. 6 Pfm; îe A pune sau a lăsa buza za A fi gata să plângă Cf a buzăi. 7 Pop; îe A face buza ze de arap A fi bosumflat. 8-9 Îe A rămâne sau a se întoarce cu buza za umflată sau buza zele umflate A rămâne sau a se întoarce păcălit Cf buzat 2-3. 10 Pop; îe A bate sau a da, a sufla din sau în buza ze sau buza A fi mânios. 13 Pfm; îe A-i crăpa sau a-i scăpăra, a-i arde cuiva buza za de ceva A avea mare nevoie de ceva. 14 Pfm; îe A se șterge sau a se linge, a se spăla pe buza ze A fi silit să renunțe la ceva. 15 Pfm; îe A-și linge buza zele după ceva A-și dori ceva foarte mult. 16 Fam; îe A avea sau a spune ceva numai pe sau din buza že A vorbi altfel de cum gândești. 17 Pfm; îe A-și mușca buza zele A regreta. 18 Îe A vorbi în buza ze A bolborosi. 19 Îc buzade-iepure Anomalie congenitală la unii oameni care constă într-o despicătură a buzei de sus de sus în jos, prin care se vede o parte din dinți. 20 Mol; bot; îc buza za -vacii Ciupercă comestibilă din familia agaricaceae, cu pălăria de culoare brun-roșiatică, piciorul gros, solid de culoare albă, ornat de o rețea de fibrile roșiatice și carnea albă compactă, care crește pe pământ, sub mesteceni și prin pădurile de conifere în locuri uscate Cortruarius bolteatus. 23 Pfm; îlav În buza za tunului Expus împușcăturilor de tun. 25 Pfm; îla Plin până în buza ze Foarte plin. 28 Îs buza za plutei Partea dinainte a plutei. 29 Îs buza de bandaj Partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată, care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe șină. BÚZĂ buzae forme 1 Fiecare dintre cele două părți cărnoase, proeminente care mărginesc gura din exterior. * buza de iepure buză ușor despicată ca la iepure, constituind o anomalie congenitală. A întoarce buzaa pe dos a se supăra tare, mai ales fără motiv; a se bosumfla. A-și linge buzaele după ceva a dori ceva foarte tare; a râvni ceva. A-și mușca buzaele a regreta amarnic. A rămâne cu buzaele umflate a rămâne dezamăgit; a fi decepționat de ceva. Buzaa urciorului. Buzaa unei răni. Buzaa toporului. Buza de sus. Buza a unui pahar, a unui vas. Buza de sus. Buza unui pahar, a unui vas. |
GRAMATICA cuvântului buza? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului buza. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul buza poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE buză? Vezi cuvântul buză desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul buză?[ bu-ză ] Se pare că cuvântul buză are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL buza Inţelegi mai uşor cuvântul buza dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeBuză de iepure = buza de sus ușor despicată ca la iepure, lăsînd să se vadă- o parte din dinți și constituind un defect din naștere Familiar A rămîne cu buzele umflate = a rămîne înșelat, păcălit, dezamăgit în așteptările sale A sufla sau a bate în buze = a rămîne păgubaș de ceva; a fluiera a pagubă A-i crăpasau a-i scăpăra, a-i arde cuiva buza de ceva = a avea mare nevoie de ceva, a fi la strîmtoare; a-icrăpa măseaua A se șterge sau linge, spăla pe buze = a fi silit să renunțe la ceva, să-și ia nădejdea de la un lucru dorit sau rîvnit A-și linge buzele după ceva = a pofti, a rîvni, a jindui ceva A-și mușca buzele de necaz sau de părere de rău = a regreta foarte tare, a se căi de nereușita unei acțiuni Mai ales despre copii A lăsa sau a pune buza = a fi gata să izbucnească în plîns A fi în buza tunului = a fi expus în bătaia tunului; prin extensie a se afla într-un loc primejdios Rar Plin pînă în buze = foarte plin; plin ochi Buză de iepure = anomalie congenitală care constă în faptul că buza este ușor despicată ca la iepure familial A rămâne cu buzele umflate = a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale A-și mușca buzele de necaz sau de părere de rău = a regreta foarte tare, a se căi A sufla sau a bate în sau din buze = a rămâne păgubaș; a fluiera a pagubă A se șterge sau a se linge pe buze = a fi silit să renunțe la ceva A-i crăpa sau a-i plesni, a-i scăpăra, a-i arde cuiva buza de sau după ceva = a avea mare nevoie de ceva A-și linge buzele după ceva = a pofti, a râvni ceva A lăsa sau a pune buza în jos = mai ales despre copii a fi gata să izbucnească în plâns Rar Plin până în buză = foarte plin, plin ochi În sintagma Buză de bandaj = partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată, care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe șină Buză de iepure = anomalie congenitală care constă în faptul că buza este ușor despicată ca la iepure familial A rămâne cu buzele umflate = a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale A-și mușca buzele de necaz sau de părere de rău = a regreta foarte tare, a se căi A sufla sau a bate în sau din buze = a rămâne păgubaș; a fluiera a pagubă A se șterge sau a se linge pe buze = a fi silit să renunțe la ceva A-i crăpa sau a-i plesni, a-i scăpăra, a-i arde cuiva buza de sau după ceva = a avea mare nevoie de ceva A-și linge buzele după ceva = a pofti, a râvni ceva A lăsa sau a pune buza în jos = mai ales despre copii a fi gata să izbucnească în plâns Rar Plin până în buză = foarte plin, plin ochi În sintagma Buză de bandaj = partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată, care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe șină Buză de iepure = buză ușor despicată ca la iepure, constituind un defect din naștere familial A rămâne cu buzele umflate = a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale A-și mușca buzele de necaz sau de părere de rău = a regreta foarte tare; a se căi A sufla sau a bate în buze = a rămâne păgubaș; a fluiera a pagubă A se șterge sau a se linge pe buze = a fi silit să renunțe la ceva A-i crăpa sau a-i scăpăra, a-i arde cuiva buza de ceva = a avea mare nevoie de ceva A-și linge buzele după ceva = a pofti, a râvni ceva A lăsa sau a pune buza în jos = a fi gata să izbucnească în plâns Rar Plin până în buză = foarte plin, plin ochi |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL buza |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Activist cultural?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul buză are forma: búze
