eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție barda


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Bardă [ bar-dă ]
VEZI SINONIME PENTRU bardă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului barda în mai multe dicționare

Definițiile pentru barda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru bardă:
bárdă (bărzi), substantiv feminin –

1. Secure cu tăișul latina –

2. Sapă, teslă. în limba maghiara bárd (Densusianu, limba română, XXXIII, 275; Șeineanu, Semasiol., 135; Cihac, II, 479; DAR; Candrea; Pușcariu, Lr., 273). Cuvînt de origine germanică ( vezi germana barta, germana Bart, vezi limba franceza barde, conform alabarda), care coincide în parte cu un cuvînt oriental (cuman. balta, limba turcă baltak, conform baltag), fără să se poată distinge cu ușurință proveniența. derivat din în limba maghiara nu este absolut sigură; poate fi cuvînt importat în în limba maghiara, chiar din limba română, după Edelspacher,

9. Apare și în limba slovenă barda, rut. barda; ultimul provenind din limba română (Miklosich, Wander., 12), ca și dialectul săsesc bardë. derivat din în limba maghiara nefiind pe deplin satisfăcătoare, s-a propus ca etimon limba slavă (veche) brady (Miklosich, Slaw. Elem., 15), care prezintă aceeași dificultate constînd într-o metateză asemănătoarte cu cea din blato › baltă; limba turcă barda (Popescu-Ciocănel 15), care pare mai curînd de origine limba română (Candrea, Elemente, 404; G. Meyer, Türk. St., I, 2). Recent, Gamillscheg, Romania germană, II, 261, a susținut că limba română provine direct din longob. barda.

– derivat bărdaș, substantiv masculin (dulgher); bárdie, bărdiță, substantiv feminin (sapă); bărdui, bărdălui, verb (a tăia, a ciopli), conform în limba maghiara bárdolni.
Forme diferite ale cuvantului barda: bărzi

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

BARDĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BARDĂ:
BÁRDĂ, bărzi, substantiv feminin Un fel de secure cu tăișul lat, cu coada scurtă (de obicei adusă puțin spre dreapta), întrebuințată la cioplitul lemnului, altădată și ca armă în război ( vezi halebardă). Cînd voi izbi o dată eu cu barda, Această stîncă are să se crape Și va țîșni din ea șuvoi de ape. BENIUC, vezi

7. Petre își iuți mai mult mersul. Era fără suman, ca la muncă, și avea în mînă barda cu care cioplise și pe care a luat-o, fără să-și dea seama, ca un băț, cînd pleci la drum. REBREANU, R. II 199. Stîlpi ciopliți din bardă. ODOBESCU, S. I 127. Bardă-n mînă apuca Și-n tătari se arunca. ALECSANDRI, P. P. 79.
       • Expresia: Cioplii (numai) din bardă = (despre obiecte) încă nefinisat; (despre oameni) grosolan, bădăran. A da (sau a zvîrli) cu barda în lună = a fi nesocotit, sărit, șui.

– plural și: barde (TEODORESCU, P. P. 180).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

bardă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bardă:
bárdă substantiv feminin [Atestat: BIBLIA (1688), ap. HEM 2520 / Plural: bardade, barzi, (înv) berde / Etimologie: mg bard] 1 Secure cu tăișul lat și cu coada scurtă, întrebuințată, mai ales, la cioplitul lemnului și, în trecut, ca armă de luptă. 2 Lovitură dată cu barda (1). 3 (Ie) A fi cioplit numai din (sau neluat în) barda A fi bădăran. 4 (Îe) A da (sau a azvârli) cu bardada în lună A fi nesocotit. 5 (Îe) A da (sau a azvârli) cu bardada (ori cu securea, cu pușca) în Dumnezeu A se răzvrăti. 6 (Îae) A nu avea respect față de nimeni. 7 (Ast) Constelația Perseu Si: carul-dracului, căpăițănă, toporul.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BARDĂ
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru BARDĂ:
BARDĂ substantiv

I.

1. Bardea, M. (Sur IV).

2. Bardan fam. (L B).

3. Bardașul, C., act.

4. Barduiu, Gh. (Mîneci).

5. Barducilă b. (17 B III 539).

II. Cu ă.

1. Bărda, Vlad (17 B III 374).

2. Bărde, R. (17 BIV 51); Bărdea, 1652 (D Buc);

– C., munt. (Sd XIX 85);

– Ștefu mold. (Isp II1);

– olt. (Sur VI; AO VI 46).

3. Bărdaș, fam., 1776 (Paș) < substantiv (dulgher).

4. Bărdicioiu, Ion (AO XV 157).

5. + -an: Bărdan, R., olt. (AO III 429);

– despre (Buc); conform și substantiv bărdan (pîntece).

6. conform Bărdigan, Oprea (Șchei I) și Bîrda m. logică (D Buc).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

BARDĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BARDĂ:
BÁRDĂ, bărzi, substantiv feminin Secure cu tăișul lat și cu coada scurtă, întrebuințată mai ales la cioplitul lemnului și, odinioară, ca armă de luptă.
       • Expresia: A da (sau a zvârli) cu barda în lună sau a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit. Cioplit (numai) din bardă (sau cu barda) = (cioplit) grosolan.

– Din limba maghiară bárd.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BARDĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BARDĂ:
BÁRDĂ, bărzi, substantiv feminin Secure cu tăișul lat și cu coada scurtă, folosită mai ales la cioplitul lemnului și, în trecut, ca armă de luptă.
       • Expresia: A da (sau a zvârli) cu barda în lună ori a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit. Cioplit (numai) din bardă (sau cu barda) = (cioplit) grosolan.

– Din limba maghiară bárd.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

BARDĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BARDĂ:
BÁRDĂ, bărzi, substantiv feminin Un fel de secure cu tăișul lat și coada scurtă, întrebuințată mai ales la cioplitul lemnului, altădată și ca armă de luptă.
       • Expresia: A da (sau a zvârli) cu barda în lună = a fi nesocotit. Cioplit din bardă (sau cu barda) = (cioplit) grosolan.

– limba maghiară bárd.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BARDĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BARDĂ:
BARDĂ substantiv toporișcă, (regional) toporiță, (Moldova) toaipă. (Lovitură de barda.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

bardă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bardă:
bardă forme săcure de dulgher cu tăișul lat și coada scurtă. [Ung. BÁRD].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Bărd/a
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Bărd/a:
Bărd/a, -an, -aș, -e, -icioiu, -igan, vezi Bardă

II.
Forme diferite ale cuvantului bard/a: bard/a-an bard/a-aș bard/a-e

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

barda
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru barda:
bárda i [Atestat: DA ms / V: par- / Etimologie: fo] La o parte!
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

bardă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bardă:
bárdă substantiv feminin, genitiv dativ articulat bărzii; plural bărzi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

bardă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bardă:
bárdă substantiv feminin, genitiv dativ articulat bắrzii; plural bărzi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'BARDA'
BĂRCULÍȚĂbărcúțbărcúțăBARDBÁRDĂbărdácbărdácăbărdácă1/bărdácbârdâcăí

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bardă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bardă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
HEM 2520 / Plural: bardăde, barzi, înv berde / Etimologie: mg bard] 1 Secure cu tăișul lat și cu coada scurtă, întrebuințată, mai ales, la cioplitul lemnului și, în trecut, ca armă de luptă.
3 Ie A fi cioplit numai din sau neluat în bardă A fi bădăran.
4 Îe A da sau a azvârli cu bardăda în lună A fi nesocotit.
5 Îe A da sau a azvârli cu bardăda ori cu securea, cu pușca în Dumnezeu A se răzvrăti.
Lovitură de bardă.
Lovitură de bardă.

GRAMATICA cuvântului bardă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bardă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bardă poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul bardă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul bardă are forma: bărzi
VEZI PLURALUL pentru bardă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE bardă?
Vezi cuvântul bardă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bardă?
[ bar-dă ]
Se pare că cuvântul bardă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL bardă
Inţelegi mai uşor cuvântul bardă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Cioplii numai din bardă = despre obiecte încă nefinisat; despre oameni grosolan, bădăran
A da sau a zvîrli cu barda în lună = a fi nesocotit, sărit, șui
A da sau a zvârli cu barda în lună sau a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit
Cioplit numai din bardă sau cu barda = cioplit grosolan
A da sau a zvârli cu barda în lună ori a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit
Cioplit numai din bardă sau cu barda = cioplit grosolan
A da sau a zvârli cu barda în lună = a fi nesocotit
Cioplit din bardă sau cu barda = cioplit grosolan

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bardă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Gura lumii?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
grad de pregătire a cuiva în probleme de politică generală; orientare justă în astfel de probleme
a ajunge foarte cunoscut, vestit, renumit
vorbe, bârfeli, scorneli
unitate militară care execută prin împușcare pe cei osândiți la moarte
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app