|
Bănuţ [ bă-nuţ ] VEZI SINONIME PENTRU bănuţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului banut în mai multe dicționareDefinițiile pentru banut din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BĂNUȚ: BĂNÚȚ, bănuți, substantiv masculin 1. Diminutiv al lui ban1; monedă de valoare sau de dimensiune mică. Iarăși începură să zuruie în pălărie bănuții de aramă și de nichel. PAS, L. I 141. Scoase punga. Se uită în ea. Ce să vază? În loc de dimon, bănuți de aur, ce luminau ca jeraticul. DELAVRANCEA, la HEM. Sclipesc în soare ca niște bănuți ie argint frunzele sălciilor aplecate pe apă. VLAHUȚĂ, O. A. II 139. • figurat Cad din frunziș, pe lespezi, bănuți lucioși de soare. LESNEA, C. despre 52. ♦ (Numai la plural ) Bani buni, bani scumpi. Ba de voie nu m-oi da, Nici povara nu mi-eți lua Că mî-am dat bănuți pe ea. TEODORESCU, P. P. 292. 2. Germenele oului fecundat. Cînd e să puie ouăle sub cloșcă, atunci mai întîi le cearcă în zarea luminii... Cele ce au «bănuț» în partea rotundă... acelea sînt bune, iară celelalte nu. MARIAN, O. II 256. 3. (Mai ales la plural ) Plantă mică, erbacee, din familia compozeelor, cu flori mici și rotunde, frumos colorate (Bellis perennis). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bănuț: bănuț substantiv masculin [Atestat: CALENDARIU (1814), 151/8 / Plural: banuti / Etimologie: ban2 + -uț] 1-6 (Șhp) Ban2 (1-2) (de valoare sau) de dimensiune mică Si: bănișor2 (1-6), bănuleț (1-6), (reg) bănuțel (1-6). 7 (Lpl) Bani2 mulți. 8 Germene al oului (fecundat) Si: ban2 (26), disc embrionar. 9 (Bot; lpl) Plantă erbacee din familia compositelor, cu flori mici, rotunde albe sau trandafirii pe margine și cu mijlocul galben (Bellis perennis) Si: părăluțe, floarea-Paștelui, bănuleț (1), (reg) bănuț, hăinuțele, blidărei, bumbici, bumbișori, bumbușcuțe, floare, floare-frumoasă, floarea-gâștii, frumușică, iarbă, iarbă-frumoasă, mărgărită, năsturași, năsturei, ochiul-boului, pășcuțe, rotițele, scântei, scânteioară, scânteuță. 10 (Bot; reg) Cimișir (Buxus sempervirens). 11 (Bot; reg) Saschiu (Vinca minor). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BĂNUȚ: BĂNUȚ s. 1. bănișor. (I-a dat și lui un banut.) 2. (biologie) disc embrionar, (prin Moldova) ban. (banut este o formajie a embrionului.) 3. (botanică; Bellis perennis) părăluță, (regional) bănuței (la plural), bănuțele (la plural), bumbușor, butculiță, frușiță, mărgărită, păscuță, rotoțele (la plural), scînteioară, scînteiuță, floare-frumoasă, floricele-frumoase (la plural). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BĂNUȚ: BĂNÚȚ, bănuți, substantiv masculin 1. Diminutiv al lui ban1; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La plural ) Bani mulți. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici și rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluță, bănuțel (Bellis perennis). – Ban1 + sufix -uț. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BĂNUȚ: BĂNÚȚ, bănuți, substantiv masculin 1. Diminutiv al lui ban1; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La plural ) Bani mulți. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici și rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluță, bănuțel (Bellis perennis). – Ban1 + sufix -uț. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BĂNUȚ: BĂNÚȚ, bănuți, substantiv masculin 1. Diminutiv al lui ban1; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La plural ) Bani mulți, de valoare. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici și rotunde, frumos colorate (Bellis perennis). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BĂNUȚ: BĂNÚȚ banuti m. (diminutiv de la ban) 1) Germene (fecundat) al unui ou. 2) Plantă erbacee decorativă asemănătoare cu margaretele, cultivată pentru florile sale rotunde, plate, de culoare albă sau roz; părăluță. /ban + sufix banutuț Forme diferite ale cuvantului banut: banuti Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru bănuț: bănúț, m. (despre ban). Ban mic. Locu vid care formează o depresiune la fundu ouluĭ pe albuș. plural Părăluțe, bănuțeĭ (o plantă). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bănuț: bănuț m. 1. ban mic, gologan; 2. germenul sau sămânța oului. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bănuț: bănúț substantiv masculin, plural bănúți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bănuț: bănúț substantiv masculin, plural bănúți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BĂNUȚ: BĂNÚȚ substantiv verbal cimișir. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bănuț: bănuț substantiv verbal CIMIȘIR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BANUT' BănuitorBanulBănulescubănuléțBĂNÚȚBĂNUȚÉIbănuțélBĂNUȚÉLEBANZ 1. |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bănuț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bănuț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bănuț substantiv masculin [Atestat: CALENDARIU 1814, 151/8 / Plural: bănuți / Etimologie: ban2 + -uț] 1-6 Șhp Ban2 1-2 de valoare sau de dimensiune mică Si: bănișor2 1-6, bănuleț 1-6, reg bănuțel 1-6. I-a dat și lui un bănuț. Bănuț este o formajie a embrionului. BĂNÚȚ bănuți m. /ban + sufix bănuțuț. |
GRAMATICA cuvântului bănuț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bănuț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bănuț poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bănuţ? Vezi cuvântul bănuţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bănuţ?[ bă-nuţ ] Se pare că cuvântul bănuţ are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bănuț |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular a nu avea sau a nu afla milă undeva sau la cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|