 | as |
|
| Bântuitor [ bân-tu-i-tor ] VEZI SINONIME PENTRU bântuitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bantuitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru bantuitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bântuitor: bântuitor, bantuitoroare substantiv masculin și feminin a [Atestat: BIBLIA (1688), ap. HEM 3215 / P: bantuitortu-i- / Plural: bantuitori, bantuitoroare / Etimologie: bântui + -tor] 1-2 (Persoană) care bântuie (1). Forme diferite ale cuvantului bantuitor: bantuitoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BÂNTUITÓR: BÂNTUITÓR, -OÁRE, bântuitori, -oare, adjectiv Care bântuie. [ pronunție: -tu-i-] – Bântui + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului bantuitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BÂNTUITÓR: BÂNTUITÓR, -OÁRE, bântuitori, -oare, adjectiv Care bântuie. [ pronunție: -tu-i-] – Bântui + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului bantuitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BÂNTUITÓR: BÂNTUITÓR, -OÁRE, bântuitori, -oare, adjectiv Care bântuie. – Din bântui + sufix -(i)tor. Forme diferite ale cuvantului bantuitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bântuitor: bântuitór (-tu-i-) adjectiv masculin, plural bântuitóri; forme singular și plural bântuitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bântuitor: bântuitór adjectiv masculin, plural bântuitóri; forme singular și plural bântuitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru bântuitor: bântuitor m. cel ce bântue sau vatămă moralicește. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'BANTUITOR' BÂNTUÍbântuiálăbântuírebântuitbântuitórbantustánbantustanizábantustanizárebănueală |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bântuitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bântuitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Bântuitor, bântuitoroare substantiv masculin și feminin a [Atestat: BIBLIA 1688, ap. HEM 3215 / P: bântuitortu-i- / Plural: bântuitori, bântuitoroare / Etimologie: bântui + -tor] 1-2 Persoană care bântuie 1. |
GRAMATICA cuvântului bântuitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bântuitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bântuitor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bântuitor? Vezi cuvântul bântuitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bântuitor?[ bân-tu-i-tor ] Se pare că cuvântul bântuitor are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vocală rotunjită?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
