|
Bandură [ ban-du-ră ] VEZI SINONIME PENTRU bandură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului bandura în mai multe dicționareDefinițiile pentru bandura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru bandură: bandură, instrument cu coarde de formă ovală, cu tastiera* scurtă. Produce sunetele prin ciupirea corzilor, în număr de până la 50. Este specific folclorului ucrainean. Acordajul (1) în registrul (I) grav se face în cvarte* și secunde*, iar în registrul acut, în succesiune diatonică* sau cromatică*. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bandură: bandúră2 substantiv feminin [Atestat: CERNE, despre M. / Plural: bandurare / Etimologie: ucr бaндypa] Instrument muzical popular ucrainean, asemănător unei chitare cu gâtul scurt, cu 8 până la 24 de coarde, dintre care doar unele sunt întinse pe gâtul instrumentului. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ2, banduri, substantiv feminin Instrument muzical ucrainean, avînd 8 pînă la 24 de coarde. Doi copii de casă... care cîntaseră pînă atunci din bandură și țimbală, se ridicară și ieșiră. SADOVEANU, Z. C. 284. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ2, banduri, substantiv feminin Instrument muzical popular ucrainean ca o chitară cu gâtul scurt, prevăzut cu 8 până la 24 de coarde. – Din limba ucraineană bandura. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru bandură: bandúră1 substantiv feminin [Atestat: VAIDA / V: -doră / Plural: bandurare / Etimologie: nct] (Reg) 1 Cârpă de pânză groasă și aspră folosită pentru șters praful. 2 (Prt) Curvă. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ2, banduri, substantiv feminin (Rar) Instrument muzical popular ucrainean cu o tastieră (2) scurtă și cu 8 până la 24 de coarde. – Din limba ucraineană bandura. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ1, bandure, substantiv feminin (regional) Cârpă de pânză groasă și aspră. ♦ Epitet pentru o femeie destrăbălată, cu purtări urâte. – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ1, bandure, substantiv feminin (regional) Cârpă de pânză groasă și aspră. ♦ Epitet pentru o femeie destrăbălată, cu purtări urâte. – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ substantiv feminin Instrument muzical ucrainean de formă ovală, cu o tastieră scurtă și cu 8 până la 24 de coarde. [< limba rusă bandur]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ substantiv feminin instrument muzical ucrainean cu coarde ciupite, în formă ovală, și cu o tastieră scurtă. (< limba rusă, limba ucraineană bandura) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ bandurai forme Instrument muzical popular ucrainean, prevăzut cu coarde care emit sunete prin ciupire. /<ucr. bandura Forme diferite ale cuvantului bandura: bandurai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ2, banduri, substantiv feminin Instrument muzical ucrainean cu 8 până la 24 de coarde. – limba ucraineană bandura. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bandură: bandúră2 (instrument muzical) (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat bandúrii; plural bandúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru bandură: bándură1 (cârpă, curvă) (regional) substantiv feminin, genitiv dativ articulat bándurei; plural bándure Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BÁNDURĂ1, bandure, substantiv feminin (Transilvania) Cîrpă de pînză groasă și aspră. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru bandură: bandură substantiv verbal COCOTĂ. CURVĂ. FEMEIE DE STRADĂ. PROSTITUATĂ. TÎRFĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bandură: bandúră (instrument muzical) substantiv feminin, genitiv dativ articulat bandúrii; plural bandúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BANDURĂ: BANDÚRĂ1, bandure, substantiv feminin (regional) Cârpă de pânză groasă și aspră. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru bandură: bándură (cârpă) substantiv feminin, genitiv dativ articulat bándurei; plural bándure Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'BANDURA' bânducíbándulăbanduliérăBANDUNGBÁNDURĂBANDURÁRbăndurícăBANDURÍSTbandurístă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL bandură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului bandură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / Plural: bandurăre / Etimologie: ucr бaндypa] Instrument muzical popular ucrainean, asemănător unei chitare cu gâtul scurt, cu 8 până la 24 de coarde, dintre care doar unele sunt întinse pe gâtul instrumentului. Bandúră1 substantiv feminin [Atestat: VAIDA / V: -doră / Plural: bandurăre / Etimologie: nct] Reg 1 Cârpă de pânză groasă și aspră folosită pentru șters praful. BANDÚRĂ bandurăi forme Instrument muzical popular ucrainean, prevăzut cu coarde care emit sunete prin ciupire. |
GRAMATICA cuvântului bandură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului bandură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul bandură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE bandură? Vezi cuvântul bandură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul bandură?[ ban-du-ră ] Se pare că cuvântul bandură are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL bandură |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mandat de arestare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|