|
Automulţumire. subst. [ a-u-to-mul-ţu-mi-re. subst. ] VEZI SINONIME PENTRU automulţumire. subst. PE ESINONIME.COM definiția cuvântului automultumire subst în mai multe dicționareDefinițiile pentru automultumire subst din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul analogic și de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE. Subst.: AUTOMULȚUMIRE. substantiv Automulțumire, mulțumire de sine, autoliniștire, autoamăgire. Amăgire, iluzie. Încîntare, autoîncîntare, narcisism; amor propriu, orgoliu, suficiență (rar), vanitate; îngîmfare, infatuare, ifos, înfumurare; trufie, trufă (învechit), trufâșie (învechit), superbie (rar), semeție, aroganță, ocoșie (regional), fudulie, fală, fâloșenie, făloșie (regional), lăudăroșenie, lăudăroșie (rar), împăunare, fanfaronadă. Supraapreciere, supraestimare, prezumție. Narcis; fanfaron. Înfumurat, trufaș, arogant. Adj. Mulțumit de sine, încîntat de sine. Orgolios, plin de orgoliu, vanitos; îngîmfat, înfumurat, suficient, încrezut, infatuat, superb (rar), trufaș, împăunat, arogant, semeț, mîndru, ocoș (regional), fudul, fălos (popular), lăudăros, lăudăcios (rar). Narcisic (livresc), narcisiac (livresc), narcisist (livresc). Vb. A fi mulțumit de sine, a fi încîntat de sine, a fi plin de sine, a fi încrezut, a se culca pe o ureche, a se culca pe lauri; a se îngîmfa, a se înfumura, a se infatua, a se crede cel mai grozav, a se crede (a se socoti) buricul pămîntului, a nu se da pe cineva; a se lăuda, a se fuduli, a se împăuna, a se furlandisi (familial), a se semeți, a se făli (peiorativ), a se mîndri, a se făloși (regional), a-și face reclamă, a-și lăuda marfa, a-și da importanță (ifose), a-și da (a-și lua) aere, a se îngîmfa. vezi afectare, exagerare, îngîmfare, ostentație. Definiție sursă: Dicționar analogic și de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE: AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Mulțumire de sine însuși în urma unor succese, reale sau aparente, care duce de cele mai multe ori la lipsă de vigilență, de atitudine autocritică, la stagnare și regres; autoîncîntare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE: AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Mulțumire de sine însuși în urma unor succese (reale sau aparente), care duce la lipsă de vigilență, de atitudine autocritică, la stagnare și regres. – Din auto1- + mulțumire. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru automulțumire: automulțumíre substantiv feminin [Atestat: DA ms / P: a-uautomultumire / Plural: automultumireiri / Etimologie: auto1- + mulțumire] Mulțumire de sine în urma unor succese, care duce la suficiență, stagnare, regres, lipsă de vigilență Si: autoîncântare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE: AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Satisfacție de sine (nu întotdeauna justificată) la care ajunge cineva, adesea fără a aștepta aprecierile celorlalți; autoîncântare. [ pronunție: a-u-] – Auto1- + mulțumire. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE: AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Satisfacție de sine (nu întotdeauna justificată) la care ajunge cineva, adesea fără a aștepta aprecierile celorlalți; autoîncântare. [ pronunție: a-u-] – Auto1- + mulțumire. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE: AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Mulțumire de sine însuși în urma unor succese, care duce la suficiență, la stagnare, la regres și la lipsă de vigilență; autoîncântare. [< auto1- + mulțumire]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE: AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin mulțumire de sine, în urma unor succese, care duce la suficiență, stagnare; autoîncântare. (< auto1- + mulțumire) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru automulțumire: automulțumíre substantiv feminin (silabe a-u-), genitiv dativ articulat automulțumírii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru automulțumire: automulțumíre (a-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat automulțumírii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE: AUTOMULȚUMIRE substantiv autoîncîntare. (Sentiment de automultumire.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'AUTOMULTUMIRE SUBST' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL AUTOMULȚUMIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului automulţumire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Automulțumíre substantiv feminin [Atestat: DA ms / P: a-uautomulȚumire / Plural: automulȚumireiri / Etimologie: auto1- + mulțumire] Mulțumire de sine în urma unor succese, care duce la suficiență, stagnare, regres, lipsă de vigilență Si: autoîncântare. Sentiment de automulȚumire. Sentiment de automulȚumire. |
GRAMATICA cuvântului AUTOMULȚUMIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului automulţumire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul AUTOMULȚUMIRE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE automulţumire. subst.? Vezi cuvântul automulţumire. subst. desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul automulţumire. subst.?[ a-u-to-mul-ţu-mi-re. subst. ] Se pare că cuvântul automulţumire. subst. are şapte silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL AUTOMULȚUMIRE |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma poligon funicular?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|