eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție automultumire subst


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Automulţumire. subst. [ a-u-to-mul-ţu-mi-re. subst. ]
VEZI SINONIME PENTRU automulţumire. subst. PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului automultumire subst în mai multe dicționare

Definițiile pentru automultumire subst din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul analogic și de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE. Subst.:
AUTOMULȚUMIRE. substantiv Automulțumire, mulțumire de sine, autoliniștire, autoamăgire. Amăgire, iluzie. Încîntare, autoîncîntare, narcisism; amor propriu, orgoliu, suficiență (rar), vanitate; îngîmfare, infatuare, ifos, înfumurare; trufie, trufă (învechit), trufâșie (învechit), superbie (rar), semeție, aroganță, ocoșie (regional), fudulie, fală, fâloșenie, făloșie (regional), lăudăroșenie, lăudăroșie (rar), împăunare, fanfaronadă. Supraapreciere, supraestimare, prezumție. Narcis; fanfaron. Înfumurat, trufaș, arogant. Adj. Mulțumit de sine, încîntat de sine. Orgolios, plin de orgoliu, vanitos; îngîmfat, înfumurat, suficient, încrezut, infatuat, superb (rar), trufaș, împăunat, arogant, semeț, mîndru, ocoș (regional), fudul, fălos (popular), lăudăros, lăudăcios (rar). Narcisic (livresc), narcisiac (livresc), narcisist (livresc). Vb. A fi mulțumit de sine, a fi încîntat de sine, a fi plin de sine, a fi încrezut, a se culca pe o ureche, a se culca pe lauri; a se îngîmfa, a se înfumura, a se infatua, a se crede cel mai grozav, a se crede (a se socoti) buricul pămîntului, a nu se da pe cineva; a se lăuda, a se fuduli, a se împăuna, a se furlandisi (familial), a se semeți, a se făli (peiorativ), a se mîndri, a se făloși (regional), a-și face reclamă, a-și lăuda marfa, a-și da importanță (ifose), a-și da (a-și lua) aere, a se îngîmfa. vezi afectare, exagerare, îngîmfare, ostentație.
Definiție sursă: Dicționar analogic și de sinonime al limbii române

AUTOMULȚUMIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE:
AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Mulțumire de sine însuși în urma unor succese, reale sau aparente, care duce de cele mai multe ori la lipsă de vigilență, de atitudine autocritică, la stagnare și regres; autoîncîntare.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

AUTOMULȚUMIRE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE:
AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Mulțumire de sine însuși în urma unor succese (reale sau aparente), care duce la lipsă de vigilență, de atitudine autocritică, la stagnare și regres.

– Din auto1- + mulțumire.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

automulțumire
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru automulțumire:
automulțumíre substantiv feminin [Atestat: DA ms / P: a-uautomultumire / Plural: automultumireiri / Etimologie: auto1- + mulțumire] Mulțumire de sine în urma unor succese, care duce la suficiență, stagnare, regres, lipsă de vigilență Si: autoîncântare.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

AUTOMULȚUMIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE:
AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Satisfacție de sine (nu întotdeauna justificată) la care ajunge cineva, adesea fără a aștepta aprecierile celorlalți; autoîncântare. [ pronunție: a-u-]

– Auto1- + mulțumire.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

AUTOMULȚUMIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE:
AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Satisfacție de sine (nu întotdeauna justificată) la care ajunge cineva, adesea fără a aștepta aprecierile celorlalți; autoîncântare. [ pronunție: a-u-]

– Auto1- + mulțumire.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

AUTOMULȚUMIRE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE:
AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin Mulțumire de sine însuși în urma unor succese, care duce la suficiență, la stagnare, la regres și la lipsă de vigilență; autoîncântare. [< auto1- + mulțumire].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

AUTOMULȚUMIRE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE:
AUTOMULȚUMÍRE substantiv feminin mulțumire de sine, în urma unor succese, care duce la suficiență, stagnare; autoîncântare. (< auto1- + mulțumire)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

automulțumire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru automulțumire:
automulțumíre substantiv feminin (silabe a-u-), genitiv dativ articulat automulțumírii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

automulțumire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru automulțumire:
automulțumíre (a-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat automulțumírii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

AUTOMULȚUMIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AUTOMULȚUMIRE:
AUTOMULȚUMIRE substantiv autoîncîntare. (Sentiment de automultumire.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'AUTOMULTUMIRE SUBST'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL AUTOMULȚUMIRE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului automulţumire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Automulțumíre substantiv feminin [Atestat: DA ms / P: a-uautomulȚumire / Plural: automulȚumireiri / Etimologie: auto1- + mulțumire] Mulțumire de sine în urma unor succese, care duce la suficiență, stagnare, regres, lipsă de vigilență Si: autoîncântare.
Sentiment de automulȚumire.
Sentiment de automulȚumire.

GRAMATICA cuvântului AUTOMULȚUMIRE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului automulţumire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul AUTOMULȚUMIRE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul AUTOMULȚUMIRE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE automulţumire. subst.?
Vezi cuvântul automulţumire. subst. desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul automulţumire. subst.?
[ a-u-to-mul-ţu-mi-re. subst. ]
Se pare că cuvântul automulţumire. subst. are şapte silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL AUTOMULȚUMIRE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagma poligon funicular?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a doborî pe cineva la pământ, a lăsa nemișcat, inert
număr de ordine pe care îl are fiecare element chimic în tabela periodică a elementelor; energie atomică
construcție grafică de forma unei linii poligonale, care servește, în mecanică, la studiul unui sistem de forțe
a obliga pe cineva să facă fără întârziere un lucru neplăcut și greu
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app