|
Aură [ a-u-ră ] VEZI SINONIME PENTRU aură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului aura în mai multe dicționareDefinițiile pentru aura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru aură: áură (-re), substantiv feminin – Boare, zefir. – Mr. avră, megl. aură. latina (it.) aura (secolul XIX). Este cuvînt folosit aproape exclusiv de poeții romantici, și are aspect de italienism. Totuși, pare să fi fost popular în trecut, deoarece se conservă în dialecte. În Candrea-Dens., 121, apare ca cuvînt popular. Forme diferite ale cuvantului aura: aura-re Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aură: áură substantiv feminin [Atestat: ECONOMIA, 95 / P: a-uaura / Plural: aurare / Etimologie: lat aura] 1 Adiere. 2 Boare. 3 Aureolă (1). 4 Radiație energetică emanată de persoane cu o mare forță spirituală. 5 Atmosferă mistică. 6 (Med) Senzație de neliniște care prevestește apropierea unei crize de epilepsie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AURĂ: ÁURĂ substantiv feminin 1. aureolă (5). 2. stare particulară care precedă o criză de epilepsie. 3. fenomen biofizic dintr-un câmp de emisiune a unor radiații ale corpului, de natură luminoasă sau electromagnetică. (< latina, limba franceza aura) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AURĂ: ÁURĂ substantiv feminin 1. Boare, adiere. 2. ((livresc)) Nimb, aureolă (1). 3. Stare particulară care precedă o criză, de obicei în epilepsie. [pronume a-u-. / < latina, limba franceza aura]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AURĂ: ÁURĂ substantiv feminin 1. Boare, adiere. 2. (Neobișnuit) Nimb, aureolă (1). 3. Stare premergătoare crizei, într-o boală, mai ales în epilepsie. – latina literar aura. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AURĂ: ÁURĂ substantiv feminin 1. (livresc; adesea figurat) Nimb, aureolă (1). 2. (medicină) Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. [ pronunție: a-u-] – Din latina aura. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AURĂ: ÁURĂ substantiv feminin (Rar) Nimb, aureolă (1). Lumina vie și moale a apusului era adunată pe spatele făpturii lui albe ca o aură. CAMIL PETRESCU, N. 93. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AURĂ: ÁURĂ substantiv feminin (livresc; adesea figurat) Nimb, aureolă (1). (medicină) Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. [ pronunție: a-u-] – Din latina aura. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aura: aurá2 vti [Atestat: TOMESCU, GL. 266 / P: a-uaura / prezentul indicativ: auraréz / Etimologie: a2 + ura] (Reg) A ura. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aura: aurá1 verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: latina medievală / P: a-uaura / prezentul indicativ: aurarez / Etimologie: aur] 1-3 (Liv; nob) A auri (1-3). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AURĂ: AURĂ substantiv aureolă, nimb. (aura cu care pictorii înconjură capetele sfinților.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AURĂ: AURĂ substantiv aureolă, nimb. (aura cu care pictorii înconjură capetele sfinților.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru aură: aură forme (poetic) adiere, zefir; cu dulci aure ce sbor BOL. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aură: áură substantiv feminin (silabe a-u-), genitiv dativ articulat áurei; plural áure Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aură: áură (a-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat áurei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru aură: aură substantiv verbal ADIERE. BOARE. ZEFIR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru aură: aură substantiv verbal ADIERE. BOARE. ZEFIR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru AURĂ: ÁURĂ substantiv verbal aureolă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'AURA' AUNISăúntruáurAUR NÉGRUÁURĂauramínăAURANGABADAURANGZEBAURÁNȚĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL AURĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii áură substantiv feminin [Atestat: ECONOMIA, 95 / P: a-uaurĂ / Plural: aurĂre / Etimologie: lat aura] 1 Adiere. 266 / P: a-uaurĂ / prezentul indicativ: aurĂréz / Etimologie: a2 + ura] Reg A ura. Aurá1 verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: latina medievală / P: a-uaurĂ / prezentul indicativ: aurĂrez / Etimologie: aur] 1-3 Liv; nob A auri 1-3. AurĂ cu care pictorii înconjură capetele sfinților. AurĂ cu care pictorii înconjură capetele sfinților. |
GRAMATICA cuvântului AURĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul AURĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE aură? Vezi cuvântul aură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aură?[ a-u-ră ] Se pare că cuvântul aură are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL AURĂ |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gura satului sau a mahalalei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|