 | as |
|
| Augmentativ [ a-ug-men-ta-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU augmentativ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului augmentativ în mai multe dicționareDefinițiile pentru augmentativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AUGMENTATIV: AUGMENTATÍV, -Ă, augmentativi, -e, adjectiv (Despre sufixe și cuvinte derivate cu sufixe) Care arată (de obicei cu nuanță depreciativă) o creștere, o mărire a dimensiunilor unui obiect, a gradului însușirilor sale etc. Sufix augmentativ. «Băiețoi» este o formă augmentativă a cuvîntului a băiat». • (Substantivat) «Căsoi» este augmentativul lui «casă». – Pronunțat: aug-men-. Forme diferite ale cuvantului augmentativ: augmentativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AUGMENTATIV: AUGMENTATÍV, -Ă, augmentativi, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. (Afix) care servește la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. 2. (Cuvânt) care este format cu un augmentativ (1). [ pronunție: aug-] – Din limba franceza augmentatif. Forme diferite ale cuvantului augmentativ: augmentativ-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AUGMENTATIV: AUGMENTATÍV, -Ă, augmentativi, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. (Afix) care servește la formarea unui cuvânt nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decât ale obiectului desemnat prin cuvântul de bază. 2. (Cuvânt) care este format cu un augmentativ (1). – Din limba franceza augmentatif. Forme diferite ale cuvantului augmentativ: augmentativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru augmentativ: augmentatív, augmentativă sn, a [Atestat: DA / P: aug- / Plural: augmentativi, augmentative / Etimologie: franceza augmentatif] 1-2 (Afix) care formează un cuvânt nou, denumind un obiect cu dimensiuni crescute sau însușiri superioare față de baza de derivare. 3-4 (Cuvânt) format cu augmentativ (1). Forme diferite ale cuvantului augmentativ: augmentativă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AUGMENTATIV: AUGMENTATÍV, -Ă, augmentativi, -e, adjectiv (Despre sufixe sau cuvinte; adesea substantivat) Care arată (cu nuanță depreciativă) o creștere a dimensiunilor unui obiect, a gradului însușirilor lui etc. [ pronunție: aug-] – în franceză augmentatif. Forme diferite ale cuvantului augmentativ: augmentativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru AUGMENTATIV: AUGMENTATÍV, -Ă adjectiv, substantiv neutru (afix) care, atașat la un substantiv, exprimă o creștere a dimensiunilor obiectului denumit; (prin extensie) (cuvânt) format cu un asemenea sufix. (< limba franceza augmentatif) Forme diferite ale cuvantului augmentativ: augmentativ-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru AUGMENTATIV: AUGMENTATÍV, -Ă adjectiv, substantiv neutru (Afix) care exprimă o creștere a dimensiunilor unui obiect, a gradului însușirilor lui etc. [pronume a-ug-. / conform limba franceza augmentatif]. Forme diferite ale cuvantului augmentativ: augmentativ-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AUGMENTATIV: AUGMENTATÍV augmentativă (augmentativi, augmentative) și substantival Care exprimă ideea de creștere a dimensiunilor unui obiect. Sufix augmentativ. /<fr. augmentatif Forme diferite ale cuvantului augmentativ: augmentativă augmentativi augmentative Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru augmentativ: augmentativ a. gramatică particulă sau sufix care augmentează sensul vorbei: ex. prea mare, pietroiu. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru augmentativ: augmentatív2 (aug-) adjectiv masculin, plural augmentatívi; forme augmentatívă, plural augmentatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru augmentativ: augmentatív adjectiv n., substantiv neutru (silabe aug-), plural augmentatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru augmentativ: augmentatív1 (aug-) substantiv neutru, plural augmentatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Augmentativ: Augmentativ ≠ diminutiv, diminutival Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'AUGMENTATIV' AUGMENTÁREaugmentátAUGMENTÁȚIEaugmentațiúneAugmentativaugmentézAugsburgAUGÚRaugúr / augúriu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Augmentativ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului augmentativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Augmentatív, augmentativă sn, a [Atestat: DA / P: aug- / Plural: augmentativi, augmentative / Etimologie: franceza augmentatif] 1-2 Afix care formează un cuvânt nou, denumind un obiect cu dimensiuni crescute sau însușiri superioare față de baza de derivare. AUGMENTATÍV augmentativă augmentativi, augmentative și substantival Care exprimă ideea de creștere a dimensiunilor unui obiect. Sufix augmentativ. |
GRAMATICA cuvântului Augmentativ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului augmentativ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Augmentativ poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE augmentativ? Vezi cuvântul augmentativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul augmentativ?[ a-ug-men-ta-tiv ] Se pare că cuvântul augmentativ are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ mărul discordiei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul augmentativ are forma: augmentatíve
