 | as |
|
| Atestat [ a-tes-tat ] VEZI SINONIME PENTRU atestat PE ESINONIME.COM definiția cuvântului atestat în mai multe dicționareDefinițiile pentru atestat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT, atestate, substantiv neutru (învechit) Act prin care se atestă ceva ( vezi dovadă); (în special) certificat sau diplomă de studii. Huțu... trebuie să meargă să-și ia atestatul, pentru că, îți spun eu: nu primesc alt dascăl în sat decît pe unul care a învățat la mine. SLAVICI, O. I 77. Într-o lună nădăjduiesc că iți voi trimite atestat că am primit cinci premii. KOGĂLNICEANU, S. 66. Un doctor vestit venise... avea atestate Numai în aur legate, Diplome ce-n academii luase. ALEXANDRESCU, P. 175. – plural și: atestaturi (ALECSANDRI, T. 90). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru atestat: atestát2, atestată a [Atestat: MDA ms / Plural: atestatați, atestate / Etimologie: atesta] 1 Confirmat2. 2 Pentru care s-a depus mărturie. 3 Dovedit2. 4 (despre cuvinte) Existent într-un industria textilă 5 (despre oameni) Confirmat într-o anumită funcție sau calitate. Forme diferite ale cuvantului atestat: atestată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT2, -Ă, atestați, -te, adjectiv (Despre fapte, situații etc.) Care este dovedit, confirmat. ♦ Care există în scris. ♦ (Despre cercetători, cadre didactice etc.) Care este confirmat în grad. – vezi atesta. Forme diferite ale cuvantului atestat: atestat-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT2, -Ă, atestați, -te, adjectiv (Despre fapte, situații etc.) Care este dovedit, confirmat. ♦ Care există în scris. ♦ (Despre cercetători, cadre didactice etc.) Care este confirmat în grad. – vezi atesta. Forme diferite ale cuvantului atestat: atestat-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru atestat: atestat1 sn [Atestat: (a. 1803) IORGA, S. despre XII, 149 / Plural: atestate și (înv) atestaturi / Etimologie: atesta] 1 Confirmare. 2-5 Atestare (2-5). 6-9 Act prin care se atestă (1-3, 5). 10 (Spc) Certificat de studii. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT substantiv neutru Act care atestă ceva; (specializare) diplomă, certificat de studii. [plural -te. / conform germana Attestat, latina attestatum < attestari – a depune mărturie]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT, -Ă adjectiv (< atestá < limba franceza attester, conform latina attestari < testis – martor): în sintagma cuvânt atestat (vezi). Forme diferite ale cuvantului atestat: atestat-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT1, atestate, substantiv neutru Act prin care se atestă ceva (mai ales certificat sau diplomă de studii). – Din germana Attestat. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT1, atestate, substantiv neutru Act prin care se atestă ceva (mai ales certificat sau diplomă de studii). – Din germana Attestat. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru atestat: *atestát n., plural e (despre a atesta; germana attestat). Certificat, adeverință: atestat de absolvirea școaleĭ primare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT, atestate, substantiv neutru Act prin care se atestă ceva; certificat sau diplomă de studii. – germana Attestat. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT substantiv neutru document oficial care atestă ceva; diplomă, certificat de studii. (< germana Attestat) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ATESTAT: ATESTÁT atestate n. Act prin care se atestă ceva; diplomă; certificat de studii. /<germ. Attestat Forme diferite ale cuvantului atestat: atestate Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru atestat: atestat substantiv verbal CERTIFICAT. DIPLOMĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru atestat: atestát substantiv neutru, plural atestáte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru atestat: atestát substantiv neutru, plural atestáte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru atestat: atestat n. mărturie scrisă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ATESTAT' atestăluiatestăluíreatestăluitATESTÁREATESTÁTATESTÁȚIEatestațiúneatestatoratestátum |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL atestat Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului atestat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Atestát2, atestată a [Atestat: MDA ms / Plural: atestatați, atestate / Etimologie: atesta] 1 Confirmat2. Despre XII, 149 / Plural: atestate și înv atestaturi / Etimologie: atesta] 1 Confirmare. ATESTÁT atestate n. |
GRAMATICA cuvântului atestat? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului atestat. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul atestat poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE atestat? Vezi cuvântul atestat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul atestat?[ a-tes-tat ] Se pare că cuvântul atestat are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL atestat |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A lăsa pe cineva în mila domnului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul atestat are forma: atestáte
