 | as |
|
| Atesta [ a-tes-ta ] VEZI SINONIME PENTRU atesta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului atesta în mai multe dicționareDefinițiile pentru atesta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a atesta (forma la infinitiv) A atesta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ATESTA: ATESTA verb 1. a adeveri, a arăta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susține, (livresc) a corobora, (învechit și regional) a probălui, (învechit) a încredința, a mărturi, a probui. (Toate atesta cele spuse.) 2. a arăta, a denota, a indica, a releva, a trăda, a vădi. (Proiectul întocmit atesta competența autorului lui.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ATESTA: ATESTÁ, atest, verb I. tranzitiv A face dovada, a dovedi; a confirma. Diferitele specii [de sturzi]... sînt foarte mîncăcioase: însuși Orațiu ne-o atestă. ODOBESCU, S. III 27. ♦ A dovedi existența unui lucru. Termeni atestați în documente vechi. Cuvînt atestat în formă regională. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ATESTA: ATESTÁ verb I. trecut A face dovadă, a dovedi; a confirma. ♦ A dovedi că ceva există; (la pasiv) a figura într-un industria textilă ♦ A confirma pe cineva într-o anumită funcție sau calitate. [P.i. atést, 3,6 -tă. / < limba franceza attester, conform latina attestari < testis – martor]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru atesta: atesta verb tranzitiv: [Atestat: ALEXANDRESCU, M. 161 / prezentul indicativ: atest și -téz / Etimologie: franceza attester, lat attestari] 1 A confirma 2 A depune mărturie. 3 A dovedi că ceva există. 4 A figura într-un industria textilă 5 A confirma pe cineva într-o anumită funcție sau calitate. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ATESTA: ATESTÁ, atést, verb I. tranzitiv A face dovada; a confirma un adevăr. ♦ A exista în scris. ♦ A confirma în grad pe un cercetător, pe un membru al corpului didactic universitar etc. – Din limba franceza attester, latina attestari. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ATESTA: ATESTÁ, atést, verb I. tranzitiv A face dovada; a confirma un adevăr. ♦ A exista în scris. ♦ A confirma în grad pe un cercetător, pe un membru al corpului didactic universitar etc. – Din limba franceza attester, latina attestari. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru atesta: atestá (-téz, atestát), verb – A face dovada, a confirma. în franceză attester. Conjug. eu atest este învechit – derivat atestat, substantiv neutru (certificat); atestație, substantiv feminin (atestare); atestator, adjectiv (care dovedește). Forme diferite ale cuvantului atesta: -téz atestát Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ATESTA: ATESTÁ verb trecut 1. a dovedi, a confirma. • a exista, a figura într-un industria textilă 2. a confirma pe cineva într-o anumită funcție sau calitate. (< limba franceza attester, latina attestari) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ATESTA: ATESTÁ, atést, verb I. tranzitiv A face dovada; a dovedi; a confirma. ♦ A dovedi existența unui lucru. – în franceză attester (neologism din limba latină attestari). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru atesta: atestá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu atést, persoana a treia singular: el / ea și plural atéstă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru atesta: atestá (a atesta) verb, indicativ prezent 3 atéstă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ATESTA' ATEROMATÓZĂATERONÍMaterosclerózăatéstATESTÁatestăluiatestăluíreatestăluitATESTÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL atesta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului atesta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Toate atesta cele spuse. Proiectul întocmit atesta competența autorului lui. Atestá a atesta verb, indicativ prezent 3 atéstă. |
GRAMATICA cuvântului atesta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului atesta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul atesta poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE atesta? Vezi cuvântul atesta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul atesta?[ a-tes-ta ] Se pare că cuvântul atesta are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL atesta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu osebire?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul atesta se conjugă: ei ele atéstă
