 | as |
|
| Aţă [ a-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU aţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ata în mai multe dicționareDefinițiile pentru ata din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru AȚĂ: ÁȚĂ, (2, 3) ațe, substantiv feminin 1. (Numai la sg.) Fir (de bumbac, de in sau de cînepă) răsucit subțire, cu care se coase. O gospodină cumpăra un mosorel cu ață. PAS, L. I 136. Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos Cum ușor, ca din cutie, scoate lumile din chaos Și cum neagra veșnicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață. EMINESCU, O. I 140. • Expresia: Cusut ață albă = evident fals, mincinos. Povestea aceasta e cusută cu ață albă. ▭ Acest «unde ești?» prea e cusut cu ață albă. DELAVRANCEA, H. TUD. 74. A întinde ața = a întrece orice măsură. Nu întinde ața să se rupă. NEGRUZZI, S. I 251. A se ține sau a sta (numai) într-un fir de ață= a fi aproape de pierzanie, a se mai ține abia- abia. A-l trage (pe cineva) ața la ceva= a fi mînat de un imbold irezistibil înspre o țintă (de obicei primejdioasă, neprielnică). Du-te, băiete, dacă te trage ața la moarte. ISPIRESCU, L. 193. Gazda se sili în toate chipurile să-l oprească de la această hotărîre... Fu peste putință. Îl trăgea ața la rele. ISPIRESCU, L. 280. Unde-l trage pe el ața Ca să-și petreacă viața. PANN, P. vezi I 71. Nici un capăt (sau fir) de ață = nimic, nici cel mai mic lucru. Numai văru-meu... fecior de gospodar cinstit, nu luase nici un capăt de ață. CREANGĂ, A. 99. Pînă-ntr-un cap (sau capăt) de ață= tot, pînă la cel din urmă lucru. Au luat tot, pînă-ntr-un capăt de ață. A spune din fir pînă-n ață = a spune tot, de la început pînă la sfîrșit, din fir în păr. Iacă, iacă ce mi s-a întîmplat. Și-i spuse tot, din fir pînă-n ață. ISPIRESCU, L. 106. (Despre o îmbrăcăminte veche) Mai mult ață decît față = așa de ros încît i se vede ața din urzeala stofei; jerpelit. Din călcîie pînă la cap, haina lui mai mult ață decît față. PANN, la HEM. Nu face fața cît ața = costă mai mult confecționarea unui obiect de îmbrăcăminte decît stofa; figurat trudă multă și folos puțin, mai mare daraua decît ocaua. Mai scumpă ața decît fața = este mai scumpă executarea sau reparația unui lucru decît valoarea lui. (Popular) A rămîne cu (sau a găsi în pungă) ața mămăligii = a rămîne sărac lipit, a nu mai avea nimic. Băgai mîna-n punga chingii, Găsii ața mămăligii. TEODORESCU, P. P. 333. Viață Cusută cu ață = viață grea, plină de necazuri. • (La plural ) Capete, resturi de fire rămase de la lucru; (peiorativ) zdrențe. Care de care mai chipos și mai îmbrăcat, de se tîrîiau ațele și curgeau oghelele după dînșii. CREANGĂ, P. 249. 2. Orice fir care seamănă cu ața (1) sau are aceleași întrebuințări. Scoțînd o piele de porc sălbatec... și croind cîte-o păreche de opinci... le-a îngruzit frumos și a petrecut cîte-o păreche de ață neagră de păr de cal prin cele nojițe. CREANGĂ, A. 25. • figurat Muștele cele moarte și spînzurate pe ațele păianjenilor. ȘEZ. VI 7. Ațele ițelor = sforile cu care se leagă ițele de scripeți. Ața zidarului = sfoară cu un plumb la capăt, care servește de indicator al direcției verticale. ♦ (Adverbial, după un verb de mișcate) Fără să se abată din drum, drept, direct la... Merge dracul cel mai isteț ață la mînăstirea sfîntului părinte. RETEGANUL, P. II 65. Acea măiestrită șosea care, din grădina de la capul podului Mogoșoaiei, se-ntinde ață pînă la bariera Ploieștilor. ODOBESCU, S. I 375. ♦ Fibră extrasă din tulpina anumitor plante. [Robii] tîrau în picioare opinci ori zdrențe legate cu ațe de tei. SADOVEANU, Z. C. 232. ♦ (La plural ) Fibrele care se desprind de păstaia plantelor leguminoase (fasole, mazăre) cînd încep să îmbătrînească. Fasole cu ațe. ♦ Firul (foarte subțire) de oțel care se desface de pe ascuțișul unui obiect de tăiat după prima parte a operației de ascuțire. Ața cuțitului. Ața coasei.. 3. figurat Dîră subțire. Sîngele i se adunase în sprinceană și o ață i se scursese spre colțul gurii. DUMITRIU, forme 53. Pe alocuri, de sub ierburi aromate, se prelingea o ață transparentă de apă. C. PETRESCU, S. 220. Înlăuntrul cafenelei ațe de fum se ridicau în tavanul murdar. DUNĂREANU, CH. 47. Prin ușa veche și crăpată deslușii cîteva ațe de lumină în odaia alăturată. DUNĂREANU, CH. 119. • (Popular) Ața limbii = membrană care unește fața inferioară a limbii cu mucoasa gurii și care oprește unele mișcări ale limbii. ♦ (La plural ) Dîre băloase pe care Ie prezintă uneori zeama de varză. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ață: áță substantiv feminin [Atestat: PRAV. GOV., ap. TDRG / Plural: ațe / Etimologie: moștenit din latinescul acia] 1 Fir subțire și lung, răsucit (de in, de cânepă, de bumbac etc.), pentru cusut. 2 (Pex) Mosor sau ghem de ață (1). 3 (îe) Cusut cu ata albă Evident fals. 4 (Îae) Care sare în ochi, de care îți dai seama imediat. 5 (îe) A nu întinde ața (să nu se rupă) A nu întrece măsura (căci nu ți se va permite). 6 (Îe) A se ține numai într-un fir de (sau numai într- o) – A fi gata să se rupă. 7 (Îae) A fi în mare primejdie. 8 (despre viață; îae) A fi aproape de sfârșit. 9 (Îe) (Nici) un fir (sau un capăt) de – Fără valoare. 10 (Îe) A fi cu șerpar de ata A fi foarte sărac. 11 (Îe) Până-ntr-un (sau la un) capăt de ata Până la cel mai mic rest. 12 (Îe) A spune (sau a povesti) din fir până-n ata A povesti cu toate amănuntele. 13 (Îe) Nu face ața cât fața Folos puțin și trudă multă. 14 (despre haine; îe) Mai mult ata decât față Ros, de i se vede urzeala stofei. 15 (Îe) Mai scumpă ața decât fața E mai scumpă execuția decât materia primă. 16 (Îe) A-l trage (pe cineva) ața spre (sau la) ceva A fi atras irezistibil, ca de o forță a destinului. 17 (Îvp; îe) A rămâne cu ața mămăligii A rămâne sărac lipit. 18 (Pop; îc) Ața vieții Viața. 19 (Îe) A i se tăia ața vieții A muri. 20 (Înv; îs) Ofițer de ata Ofițer de administrație sau interdență, care avea tresă albă pe epolet Si: (înv) ațist. 21 (Înv) Șir de mărgele. 22 (Lpl) Feluri (sau culori) diferite de ață (2). 23 (Lpl) Zdrențe. 24 (Pan) Fir de păianjen. 25 (Pan) Fibră din tulpina unei plante. 26 (Pan) Fir format la păstaia plantelor leguminoase când se maturizează. 27 (Pan) Fibră din came. 28 (Pop; îs) Ața limbii Membrană care unește partea inferioară a limbii cu gura Si: (pop) frâul limbii. 29 (Îs) Ața buricului Cordon ombilical. 30 (înv; îs) Ața cuțitului Fir de metal care se desprinde prin continuă ascuțire. 31 (Pex; înv) Frânghie. 32 (Îrg; îs) Ațele ițelor Sfori de scripeți la războiul de țesut. 33 (Țes; îrg) O parte a urzitoarei. 34 (Țes; îrg) O parte a sucalei. 35 (înv) Nojiță. 36 (înv) Funie cu care se trage clopotul. 37 (Înv; pex) Bătaie de clopot. 38 (Înv; îs) Ața zidarului Fir cu plumb. 39 (Înv; îe) Ca pe – în linie perfect dreaptă. 40 (Înv; îae) Foarte bine. 41 (Înv; îlav) – Ia... Drept la... 42 (Înv; îe) A merge – A merge direct, fără ocolișuri. 43 (Îrg) Fitil. 44 (Bot; reg; îc) Ața-apei Mușchi din familia batramiaceelor, înalt de 10 cm, de culoare verde-gălbui, ce crește în tufe dese, pe malul apelor (Philonitis fontana). 45 (Bot; reg; îae) Mușchiul Minium fontanum. 46 (Bot; reg; îae) Mătasea-broaștei. 47 (Bot; reg; îc) ata-de-mare Plantă acvatică, cu tulpină și frunze filiforme și flori verzui, care crește în ape limpezi sărate (Ruppia rostellata). 48 (Iht; iac) Peștișorul marin Nerophis ophidion teres, cu corpul fîliform. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru AȚĂ: ÁȚĂ, ațe, substantiv feminin 1. Fir subțire (de bumbac, de in, de cânepă etc.) folosit la cusut, la fabricarea țesăturilor etc. • Expresia: Cusut cu ață albă, se spune despre ceva evident fals, mincinos. A întinde ața = a depăși (prin comportare) limita îngăduită. A se ține sau a sta (numai) în ață sau într-un (ori de un) fir de ață = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi în mare primejdie; (despre viață) a fi aproape de sfârșit. A-l trage ața (la ceva) = a fi mânat de un imbold irezistibil (spre o țintă). Mai multă ață decât față, se spune despre un obiect zdrențuit. Nici un cap(ăt) de ață = absolut nimic. Până-ntr-un cap(ăt) sau până la un cap de ață = absolut tot. ♦ (La plural ) Îmbrăcăminte zdrențuită. 2. Fir care seamănă cu ața (1) sau care are întrebuințările ei. • Ața zidarului = bucată de sfoară cu plumb la capăt, servind ca indicator al direcției verticale. ♦ Fibră extrasă din tulpina anumitor plante (textile). ♦ Fibră care se desprinde de păstaia unor plante leguminoase (fasole, mazăre). ♦ (Adverbial) Fără să se abată din drum, drept, direct la... Merge ață. ♦ (popular) Ața limbii = membrana care unește fața inferioară a limbii cu mucoasa gurii. 3. Fâșie de metal subțire, formată în urma ascuțirii pe tocilă a unor unelte. 4. Compus: ață-de-mare = a) plantă acvatică cu tulpina scurtă și foarte ramificată și cu flori verzui (Ruppia rostellata); b) peștișor marin cu corpul filiform, cu o singură înotătoare (Nerophis ophidion). – latina acia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru AȚĂ: AȚĂ, ațe, substantiv feminin 1. Fir subțire (de bumbac, de in, de cânepă etc.) folosit la cusut, la fabricat țesături etc. • Expresia: Cusut cu ață albă, se spune despre ceva evident fals, mincinos. A întinde ața = a depăși (prin comparare) limita îngăduită. A se ține sau a sta (numai) în ață sau într-un (ori de un) fir de ață = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi în mare primejdie; (despre viață) a fi apoape de sfârșit. A-l trage ața (la ceva) = a fi mânat de un imbold irezistibil (spre o țintă). Mai multă ață decât față, se spune despre un obiect zdrențuit. Nici un cap(ăt) de ață = absolut tot. Viață cusută cu ață = viață plină de lipsuri materiale. ♦ (La plural ) Îmbrăcăminte zdrențuită. 2. Fir care seamănă cu ața (1) sau care are întrebuințările ei. • Ața zidarului = bucată de sfoară cu plumb la capăt, servind ca indicator al direcției verticale. ♦ Fibră extrasă din tulpina anumitor plante (textile). ♦ Fibră care se desprinde de păstaia unor plante leguminoase (fasole, mazăre). ♦ (Adverbial) Fără să se abată din drum, drept, direct la... Merge ață. ♦ (popular) Ața limbii = membrana care unește fața inferioară a limbii cu mucoasa gurii. 3. Fâșie de metal subțire, formată în urma ascuțirii pe tocilă a unor unelte. 4. Compus: ață-de-mare = a) plantă acvatică cu tulpină scurtă și foarte ramificată și cu flori verzui (Ruppia rostellata); b) peștișor marin cu corpul filiform, cu o singură înotătoare (Nerophis ophidion). – latina acia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru AȚĂ: ÁȚĂ, ațe, substantiv feminin 1. Fir (de bumbac, de in sau de cânepă) răsucit subțire, folosit la cusut, la fabricat țesături etc. • Expresia: Cusut cu ață albă = evident fals, mincinos. A întinde ața = a întrece orice măsură. Se ține (numai) într-un fir de ață = abia se mai ține; figurat a fi în mare primejdie. A-l trage ața la ceva = a fi mânat de un imbold irezistibil spre o țintă. A spune din fir până-n ață = a spune tot, de la început până la sfârșit. Mai multă ață decât față = jerpelit. Mai scumpă ața decât fața sau nu face fața cât ața = costă mai scump executarea sau reparația unui lucru decât valoarea lui; figurat trudă multă și folos puțin. Nici un capăt de ață = nimic. Până-ntr-un cap(ăt) de ață = tot. Viață cusută cu ață = viață grea. ♦ (La plural ) Zdrențe. 2. Orice fir care seamănă cu ața (1) sau are întrebuințările ei. • Ața zidarului = sfoară cu plumb la capăt, servind ca indicator al direcției verticale. ♦ (Adverbial) Direct la..., fără să se abată din drum. Acea măiestrită șosea... se-ntinde ață până la bariera Ploieștilor (ODOBESCU). ♦ (popular) Ața limbii = membrană care unește fața inferioară a limbii cu mucoasa gurii. 3. figurat Dâră subțire. ♦ (La plural ) Dâre băloase pe care le prezintă uneori zeama de varză. 4. Compus: ață-de-mare = a) plantă acvatică cu tulpina scurtă și foarte ramificată și cu flori verzui (Ruppia rostellata); b) peștișor marin cu corpul filiform (Nerophis ophidiontares). – latina acia. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ață: áță (áțe), substantiv feminin – 1. Fir. – 2. Fibră, filament. – 3. (adverb) Direct, fără oprire. – 4. (familial) Intendență militară. latina acia (Pușcariu 158; REW 102; DAR); conform italiana accia (calabrez azza, ven., lom. atssa, termen militar asa, engad. atša). – Sensul 4 este o interpretare umoristică a cuvîntului administrație, care înainte se prescurta de obicei sub forma a-ție. derivat ațică, substantiv feminin (firicel; fir de bumbac pentru urzeală, făcut din două fire răsucite); ațist, substantiv masculin (ofițer de intendență); ațos, adjectiv (care are ațe; necioplit, înfumurat, nesuferit). – Din limba română provine limba bulgară acŭ (Capidan, Raporturile, 220). Forme diferite ale cuvantului ata: ataáțe Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru AȚĂ: ÁȚĂ atae forme 1) Fir textil subțire folosit la cusut și la țesut. ata de bumbac. • Cusut cu ata albă care nu corespunde adevărului; fals. Din fir până în ata de la început până la sfârșit; complet; în întregime. Nici un capăt de ata absolut nimic. Viață cusută cu ata viață grea. A întinde ataa a întrece măsura. 2): ata-de-mare a) plantă acvatică cu tulpina foarte ramificată și cu flori verzui; b) pește marin cu corpul subțire și coada transformată într-un organ apucător. [G.-D. aței] /<lat. acia Forme diferite ale cuvantului ata: atae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru AȚĂ: AȚĂ substantiv, adverb 1. substantiv (la plural ) petice (la plural), zdrențe (la plural). (Haina e numai ata.) 2. adverb direct, drept, neocolit, sfoară, (popular) oblu. (Merge ata spre casă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ață: áță substantiv feminin, genitiv dativ articulat áței; plural áțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ață: áță substantiv feminin, genitiv dativ articulat áței; plural áțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru AȚĂ: ÁȚĂ substantiv verbal frânghie, funie, sfoară. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ață: ață substantiv verbal FRÎNGHIE. FUNIE. SFOARĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dictionnaire morphologique de la langue roumaine dă următoarea definitie pentru ata: atá (= atú) substantiv feminin, plural atale Definiție sursă: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine |
CUVINTE APROPIATE DE 'ATA' ASYSTASIAAsystasia gangeticaAsystasia scandensatAȚĂAȚA-ÁPEIáță-de-máreATÁCATAC. Subst. |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ata Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ata dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 3 îe Cusut cu ata albă Evident fals. 10 Îe A fi cu șerpar de ata A fi foarte sărac. 11 Îe Până-ntr-un sau la un capăt de ata Până la cel mai mic rest. 12 Îe A spune sau a povesti din fir până-n ata A povesti cu toate amănuntele. 14 despre haine; îe Mai mult ata decât față Ros, de i se vede urzeala stofei. 20 Înv; îs Ofițer de ata Ofițer de administrație sau interdență, care avea tresă albă pe epolet Si: înv ațist. 47 Bot; reg; îc ata-de-mare Plantă acvatică, cu tulpină și frunze filiforme și flori verzui, care crește în ape limpezi sărate Ruppia rostellata. ÁȚĂ atae forme 1 Fir textil subțire folosit la cusut și la țesut. Ata de bumbac. • Cusut cu ata albă care nu corespunde adevărului; fals. Din fir până în ata de la început până la sfârșit; complet; în întregime. Nici un capăt de ata absolut nimic. Viață cusută cu ata viață grea. A întinde ataa a întrece măsura. 2: ata-de-mare a plantă acvatică cu tulpina foarte ramificată și cu flori verzui; b pește marin cu corpul subțire și coada transformată într-un organ apucător. Haina e numai ata. Merge ata spre casă. |
GRAMATICA cuvântului ata? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ata. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ata poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE aţă? Vezi cuvântul aţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aţă?[ a-ţă ] Se pare că cuvântul aţă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ata Inţelegi mai uşor cuvântul ata dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Cusut ață albă = evident fals, mincinos A întinde ața = a întrece orice măsură Nici un capăt sau fir de ață = nimic, nici cel mai mic lucru A spune din fir pînă-n ață = a spune tot, de la început pînă la sfîrșit, din fir în păr Despre o îmbrăcăminte veche Mai mult ață decît față = așa de ros încît i se vede ața din urzeala stofei; jerpelit Nu face fața cît ața = costă mai mult confecționarea unui obiect de îmbrăcăminte decît stofa; figurat trudă multă și folos puțin, mai mare daraua decît ocaua Mai scumpă ața decît fața = este mai scumpă executarea sau reparația unui lucru decît valoarea lui Popular A rămîne cu sau a găsi în pungă ața mămăligii = a rămîne sărac lipit, a nu mai avea nimic Viață Cusută cu ață = viață grea, plină de necazuri Ațele ițelor = sforile cu care se leagă ițele de scripeți Ața zidarului = sfoară cu un plumb la capăt, care servește de indicator al direcției verticale Popular Ața limbii = membrană care unește fața inferioară a limbii cu mucoasa gurii și care oprește unele mișcări ale limbii A întinde ața = a depăși prin comportare limita îngăduită A se ține sau a sta numai în ață sau într-un ori de un fir de ață = a a fi pe punctul de a se rupe; b a fi în mare primejdie; despre viață a fi aproape de sfârșit A-l trage ața la ceva = a fi mânat de un imbold irezistibil spre o țintă Nici un capăt de ață = absolut nimic Până-ntr-un capăt sau până la un cap de ață = absolut tot Ața zidarului = bucată de sfoară cu plumb la capăt, servind ca indicator al direcției verticale ♦ popular Ața limbii = membrana care unește fața inferioară a limbii cu mucoasa gurii Compus: ață-de-mare = a plantă acvatică cu tulpina scurtă și foarte ramificată și cu flori verzui Ruppia rostellata; b peștișor marin cu corpul filiform, cu o singură înotătoare Nerophis ophidion A întinde ața = a depăși prin comparare limita îngăduită A se ține sau a sta numai în ață sau într-un ori de un fir de ață = a a fi pe punctul de a se rupe; b a fi în mare primejdie; despre viață a fi apoape de sfârșit A-l trage ața la ceva = a fi mânat de un imbold irezistibil spre o țintă Nici un capăt de ață = absolut tot Viață cusută cu ață = viață plină de lipsuri materiale Ața zidarului = bucată de sfoară cu plumb la capăt, servind ca indicator al direcției verticale ♦ popular Ața limbii = membrana care unește fața inferioară a limbii cu mucoasa gurii Compus: ață-de-mare = a plantă acvatică cu tulpină scurtă și foarte ramificată și cu flori verzui Ruppia rostellata; b peștișor marin cu corpul filiform, cu o singură înotătoare Nerophis ophidion Cusut cu ață albă = evident fals, mincinos A întinde ața = a întrece orice măsură Se ține numai într-un fir de ață = abia se mai ține; figurat a fi în mare primejdie A-l trage ața la ceva = a fi mânat de un imbold irezistibil spre o țintă A spune din fir până-n ață = a spune tot, de la început până la sfârșit Mai multă ață decât față = jerpelit Mai scumpă ața decât fața sau nu face fața cât ața = costă mai scump executarea sau reparația unui lucru decât valoarea lui; figurat trudă multă și folos puțin Nici un capăt de ață = nimic Până-ntr-un capăt de ață = tot Viață cusută cu ață = viață grea Ața zidarului = sfoară cu plumb la capăt, servind ca indicator al direcției verticale ♦ popular Ața limbii = membrană care unește fața inferioară a limbii cu mucoasa gurii Compus: ață-de-mare = a plantă acvatică cu tulpina scurtă și foarte ramificată și cu flori verzui Ruppia rostellata; b peștișor marin cu corpul filiform Nerophis ophidiontares |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ata |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A face sau a da cuiva socoteala?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ață are forma: áțe
