eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție asuprire


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Asuprire [ a-su-pri-re ]
VEZI SINONIME PENTRU asuprire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului asuprire în mai multe dicționare

Definițiile pentru asuprire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE:
ASUPRÍRE, asupriri, substantiv feminin Acțiunea de a asupri și rezultatul ei; oprimare, împilare, prigonire. vezi exploatare. Pămîntul colectivei să respire, Să-nceapă a-și da măsura forței sale, Ca omul smuls pe veci din asuprire. BANUȘ, în POEZ. N. 45. Țara geme subt asuprirea Tomșei. NEGRUZZI, S. I 138. Asuprire de clasă = dominație a claselor exploatatoare asupra celor exploatate; ansamblul măsurilor represive folosite în vederea exploatării. Asuprire națională = oprimare politică, economică și culturală a națiunilor și minorităților naționale de către clasele exploatatoare ale națiunii dominante, cu scopul de a sparge unitatea de luptă a clasei muncitoare împotriva exploatatorilor, de a menține dominația claselor exploatatoare. Statul democrat-popular a lichidat cu mînă fermă regimul de sălbatică asuprire națională aplicat minorităților sub capitalism, a acordat drepturi egale minorităților naționale și a creat cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea multilateralăá naționalităților din Romînia. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 694.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

asuprire
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru asuprire:
asupríre substantiv feminin [Atestat: URICARIUL XI, 354 / Plural: asuprireri / Etimologie: asupri] 1 Încălcare a drepturilor cuiva Si: asupriciune (1), asuprit1 (1), asupritură (1). 2 Nedreptățire. 3 Învinovățire pe nedrept Si: asupriciune (3), asuprit1 (3), asupritură (3). 4 Prigonire. 5 Exploatare. 6 (Înv) Constrângere. 7 (Înv) Exagerare. 8 (Înv) Atac prin surprindere Si: asupriciune (8), asuprit1 (8), asupritură (8). 9 (Imp) Chinuire.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ASUPRIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE:
ASUPRIRE substantiv exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (popular) asupreală, silnicie, (învechit) avanie, obidă, obidire, obijduire, strînsoare, (figurat) apăsare, despuiere, stoarcere. (asuprire maselor.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ASUPRIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE:
ASUPRIRE substantiv exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (popular) asupreală, silnicie, (învechit) avanie, obidă, obidire, obijduire, strînsoare, (figurat) apăsare, despuiere, stoarcere. (asuprire maselor.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ASUPRIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE:
ASUPRÍRE, asupriri, substantiv feminin Acțiunea de a asupri și rezultatul ei; (popular) asupreală.

– vezi asupri.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ASUPRIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE:
ASUPRÍRE, asupriri, substantiv feminin Acțiunea de a asupri și rezultatul ei; asupreală.

– vezi asupri.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

asuprire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru asuprire:
asupríre substantiv feminin (silabe -pri-), genitiv dativ articulat asuprírii; plural asupríri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

asuprire
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru asuprire:
asuprire forme fapta de a asupri si rezultatul ei: vexațiune, tiranie.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ASUPRIRE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE:
ASUPRÍRE, asupriri, substantiv feminin Acțiunea de a asupri și rezultatul ei.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

asuprire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru asuprire:
asupríre (-su-pri-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat asuprírii; plural asupríri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

asuprire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru asuprire:
asuprire substantiv verbal CONSTRÎNGERE. FORȚARE. OBLIGARE. SILIRE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

asuprire
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru asuprire:
asupríre forme Persecuțiune, opresiune.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ASUPRIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE:
ASUPRÍRE substantiv verbal oprimare.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'ASUPRIRE'
asuprélnicasupréscASUPRÍasupriciuneASUPRÍREASUPRIRE. Subst.ASUPRÍTasupritoáreASUPRITÓR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ASUPRIRE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului asuprire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Asupríre substantiv feminin [Atestat: URICARIUL XI, 354 / Plural: asuprireri / Etimologie: asupri] 1 Încălcare a drepturilor cuiva Si: asupriciune 1, asuprit1 1, asupritură 1.
Asuprire maselor.
Asuprire maselor.

GRAMATICA cuvântului ASUPRIRE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului asuprire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ASUPRIRE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ASUPRIRE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul asuprire are forma: asupríri
VEZI PLURALUL pentru ASUPRIRE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE asuprire?
Vezi cuvântul asuprire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul asuprire?
[ a-su-pri-re ]
Se pare că cuvântul asuprire are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL ASUPRIRE
Inţelegi mai uşor cuvântul asuprire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Asuprire de clasă = dominație a claselor exploatatoare asupra celor exploatate; ansamblul măsurilor represive folosite în vederea exploatării
Asuprire națională = oprimare politică, economică și culturală a națiunilor și minorităților naționale de către clasele exploatatoare ale națiunii dominante, cu scopul de a sparge unitatea de luptă a clasei muncitoare împotriva exploatatorilor, de a menține dominația claselor exploatatoare

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ASUPRIRE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Glagolitic, -ă, glagolitici, -ce, adjectiv în sintagmele alfabet glagolitic sau scriere glagolitică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
așa cum, precum
prin banat zleamăn
alfabet întocmit după modelul literelor mici grecești și folosit în unele scrieri slave bisericești
rădăcina pătrată a produsului dintre două cantități; media geometrică a unor mărimi
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app