 | as |
|
| Asuprire. subst. [ a-su-pri-re. subst. ] VEZI SINONIME PENTRU asuprire. subst. PE ESINONIME.COM definiția cuvântului asuprire subst în mai multe dicționareDefinițiile pentru asuprire subst din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul analogic și de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE. Subst.: ASUPRIRE. substantiv Asuprire, asupreală (popular), oprimare, împilare, exploatare, prigonire, prigoană, urgisire (învechit și popular), persecuție, persecutare, oropsire; subjugare, înrobire, supunere, opresiune; robie, robire, sclavie, sclavaj (rar), șerbie, vecinie (învechit), vecinătate (învechit), iobăgie, rumânie (învechit). Despotism, despoție, tiranie, absolutism, samavolnicie, teroare, terorism, terorizare, dictatură, totalitarism, autocrație. Asuprit, sărman, împilat, oropsit, năpăstuit; sclav, ilot, rob, șerb (învechit), vecin (învechit), iobag, rumân, clăcaș. Asupritor, împilator, prigonitor, opresor, exploatator; despot, tiran, satrap, autocrat, dictator. Adj. Asuprit, oprimat, împilat, exploatat, prigonit, urgisit (popular), năpăstuit, persecutat, oropsit, obidit, înrobit, robit, supus. Împilator, exploatator, persecutor, subjugator (rar), înrobitor, opresiv, samavolnic, despotic, tiranic, tiranicesc (învechit), tirănesc (învechit), satrapic, autocratic, autocrat, dictatorial, absolutist. Vb. A asupri, a oprima, a împila, a prigoni, a urgisi (popular), a năpăstui, a persecuta, a oropsi; a subjuga, a înrobi, a robi, a supune. A exploata, a jefui, a jecmăni, a suge sîngele cuiva, a lua zece piei de pe cineva, a tiraniza, a teroriza, a tirăni (învechit). A fi asuprit, a se afla (a fi, a trăi) sub călcîi, a se afla (a fi, a trăi) sub dominația cuiva; a robi, a șerbi (învechit), a iobăgi, a clăcăși. adverb Sub jug, sub călcîi. vezi deposedare, iobăgie, neîndurare, țăran, umilință. Definiție sursă: Dicționar analogic și de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE: ASUPRÍRE, asupriri, substantiv feminin Acțiunea de a asupri și rezultatul ei; oprimare, împilare, prigonire. vezi exploatare. Pămîntul colectivei să respire, Să-nceapă a-și da măsura forței sale, Ca omul smuls pe veci din asuprire. BANUȘ, în POEZ. N. 45. Țara geme subt asuprirea Tomșei. NEGRUZZI, S. I 138. Asuprire de clasă = dominație a claselor exploatatoare asupra celor exploatate; ansamblul măsurilor represive folosite în vederea exploatării. Asuprire națională = oprimare politică, economică și culturală a națiunilor și minorităților naționale de către clasele exploatatoare ale națiunii dominante, cu scopul de a sparge unitatea de luptă a clasei muncitoare împotriva exploatatorilor, de a menține dominația claselor exploatatoare. Statul democrat-popular a lichidat cu mînă fermă regimul de sălbatică asuprire națională aplicat minorităților sub capitalism, a acordat drepturi egale minorităților naționale și a creat cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea multilateralăá naționalităților din Romînia. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 694. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru asuprire: asupríre substantiv feminin [Atestat: URICARIUL XI, 354 / Plural: asuprireri / Etimologie: asupri] 1 Încălcare a drepturilor cuiva Si: asupriciune (1), asuprit1 (1), asupritură (1). 2 Nedreptățire. 3 Învinovățire pe nedrept Si: asupriciune (3), asuprit1 (3), asupritură (3). 4 Prigonire. 5 Exploatare. 6 (Înv) Constrângere. 7 (Înv) Exagerare. 8 (Înv) Atac prin surprindere Si: asupriciune (8), asuprit1 (8), asupritură (8). 9 (Imp) Chinuire. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE: ASUPRIRE substantiv exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (popular) asupreală, silnicie, (învechit) avanie, obidă, obidire, obijduire, strînsoare, (figurat) apăsare, despuiere, stoarcere. (asuprire maselor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE: ASUPRIRE substantiv exploatare, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, urgisire, (popular) asupreală, silnicie, (învechit) avanie, obidă, obidire, obijduire, strînsoare, (figurat) apăsare, despuiere, stoarcere. (asuprire maselor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE: ASUPRÍRE, asupriri, substantiv feminin Acțiunea de a asupri și rezultatul ei; (popular) asupreală. – vezi asupri. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE: ASUPRÍRE, asupriri, substantiv feminin Acțiunea de a asupri și rezultatul ei; asupreală. – vezi asupri. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru asuprire: asupríre substantiv feminin (silabe -pri-), genitiv dativ articulat asuprírii; plural asupríri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru asuprire: asuprire forme fapta de a asupri si rezultatul ei: vexațiune, tiranie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE: ASUPRÍRE, asupriri, substantiv feminin Acțiunea de a asupri și rezultatul ei. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru asuprire: asupríre (-su-pri-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat asuprírii; plural asupríri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru asuprire: asuprire substantiv verbal CONSTRÎNGERE. FORȚARE. OBLIGARE. SILIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru asuprire: asupríre forme Persecuțiune, opresiune. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ASUPRIRE: ASUPRÍRE substantiv verbal oprimare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'ASUPRIRE SUBST' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ASUPRIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului asuprire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Asupríre substantiv feminin [Atestat: URICARIUL XI, 354 / Plural: asuprireri / Etimologie: asupri] 1 Încălcare a drepturilor cuiva Si: asupriciune 1, asuprit1 1, asupritură 1. Asuprire maselor. Asuprire maselor. |
GRAMATICA cuvântului ASUPRIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului asuprire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ASUPRIRE poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE asuprire. subst.? Vezi cuvântul asuprire. subst. desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul asuprire. subst.?[ a-su-pri-re. subst. ] Se pare că cuvântul asuprire. subst. are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ASUPRIRE Inţelegi mai uşor cuvântul asuprire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeAsuprire de clasă = dominație a claselor exploatatoare asupra celor exploatate; ansamblul măsurilor represive folosite în vederea exploatării Asuprire națională = oprimare politică, economică și culturală a națiunilor și minorităților naționale de către clasele exploatatoare ale națiunii dominante, cu scopul de a sparge unitatea de luptă a clasei muncitoare împotriva exploatatorilor, de a menține dominația claselor exploatatoare |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ASUPRIRE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Glagolitic, -ă, glagolitici, -ce, adjectiv în sintagmele alfabet glagolitic sau scriere glagolitică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul asuprire are forma: asupríri
