|
Astî́mpăr [ as-tî́-mpăr ] VEZI SINONIME PENTRU astî́mpăr PE ESINONIME.COM definiția cuvântului astimpar în mai multe dicționareDefinițiile pentru astimpar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ASTÎ́MPĂR: ASTÎ́MPĂR substantiv neutru singular (De obicei în construcții negative cu verbele «a avea», «a afla», «a găsi») Odihnă, pace, liniște. Nu-și mai găsea astîmpăr în scaun. SADOVEANU, N. forme 18. [Mînzul] se făcuse un cîrlănaș zburdalnic, de n-avea astîmpăr. ISPIRESCU, L. 161. Am o casă mică... Ziua cîntă, Noaptea cîntă, N-are nicidecum astîmpăr (Ceasornicul). GOROVEI, C. 70. • Fără astîmpăr = a) ( locuţiune adverbiala) fără încetare, fără odihnă, într-una. Copilul se mișcă fără astîmpăr; b) (locuțiune adjectiv) neastîmpărat, în mișcare continuă. Cîteodată parcă-i o căpriță fără astîmpăr și fără hodină. SADOVEANU, O. VII 56. Zaharia Duhu înălță privirea la zborul și goana fără astîmpăr a altor gîze. C. PETRESCU, R. DR. 26. • Expresia: (Rar) A nu da (cuiva) astîmpăr = a nu lăsa (pe cineva) în pace. Dragostea mea cătră maică-mea nu-mi dă nici un astîmpăr. SBIERA, P. 25. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASTÎMPĂR: ASTÎMPĂR substantiv calm, liniște, odihnă, pace, repaus, tihnă, (învechit și popular) tihneală, (învechit și regional) paos, răzbun, (regional) potol, stare, (învechit) așezare, așezămînt, odihneală, păciuire, răsuflare, (figurat) destindere, senin, seninătate. (Sufletul nu-și mai află astimpar.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru astîmpăr: 2) astîmpăr, a -á vezi trecut (latina extémpero, -temperáre. – Se conjuncție ca stîmpăr). Liniștesc, potolesc, domolesc: astîmpăr valurile, poporu, durerea. vezi reflexiv Mă liniștesc, șed bine: astîmpără-te (cuvânt adresat des copiilor). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru astîmpăr: 1) astîmpăr n., plural inuz. ere. Liniște. A nu avea astîmpăr, a nu fi liniștit. Fără astîmpăr, neîncetat: a umbla fără astîmpăr. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
CUVINTE APROPIATE DE 'ASTIMPAR' Astilbe rivularisAstilbe thunbergiiASTILBOIDESAȘTILEUastîmpărastîmpăráastîmpăráreastîmpărátastínge |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL astîmpăr Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului astîmpăr dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Sufletul nu-și mai află astîmpăr. |
GRAMATICA cuvântului astîmpăr? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului astîmpăr. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul astîmpăr poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE astî́mpăr? Vezi cuvântul astî́mpăr desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul astî́mpăr?[ as-tî́-mpăr ] Se pare că cuvântul astî́mpăr are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL astîmpăr Inţelegi mai uşor cuvântul astîmpăr dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Fără astîmpăr = a locuţiune adverbiala fără încetare, fără odihnă, într-una Rar A nu da cuiva astîmpăr = a nu lăsa pe cineva în pace |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ecran cinematografic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|