 | as |
|
| Asibilare [ a-si-bi-la-re ] VEZI SINONIME PENTRU asibilare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului asibilare în mai multe dicționareDefinițiile pentru asibilare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASIBILARE: ASIBILÁRE substantiv feminin Fenomen fonetic care constă în transformarea unei consoane ocluzive în consoană africată (sub influența vocalei e sau i care urmează); asibilație. – vezi asibila. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ASIBILARE: ASIBILÁRE substantiv feminin Fenomen fonetic care constă în transformarea unei consoane ocluzive în consoană africată (sub influența vocalei e sau i care urmează); asibilație. – vezi asibila. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ASIBILARE: ASIBILÁRE substantiv feminin fenomen fonetic prin care o consoană oclusivă se transformă în consoană africată (fricativă) sub influența lui i sau e următor; asibilație. (< asibila) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ASIBILARE: ASIBILÁRE substantiv feminin (fonetică) Fenomen prin care un sunet nesiflant se transformă într-un sunet siflant; asibilație. [< asibila, după limba franceza assibilation]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru ASIBILARE: ASIBILÁRE substantiv feminin (< asibilá < limba franceza assibiler): fenomen fonetic prin care un sunet nesiflant se transformă într-un sunet siflant; asibilație. Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru asibilare: asibiláre substantiv feminin [Atestat: DN3 / Plural: asibilarelări / Etimologie: franceza asibila] (Fon) Fenomen prin care un sunet nesiflant se transformă într-un sunet siflant. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru asibilare: asibiláre substantiv feminin, genitiv dativ articulat asibilării Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru asibilare: asibiláre substantiv feminin, genitiv dativ articulat asibilắrii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ASIBILARE' asiaticéșteASIATÍSMasiatísticăasibiláASIBILÁREASIBILÁȚIEASIBILAȚIÚNEașícASIDUITÁTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ASIBILARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului asibilare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Asibiláre substantiv feminin [Atestat: DN3 / Plural: asibilarelări / Etimologie: franceza asibila] Fon Fenomen prin care un sunet nesiflant se transformă într-un sunet siflant. |
GRAMATICA cuvântului ASIBILARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului asibilare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ASIBILARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE asibilare? Vezi cuvântul asibilare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul asibilare?[ a-si-bi-la-re ] Se pare că cuvântul asibilare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ASIBILARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da parola?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
