eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ascutit


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Ascuţit [ as-cu-ţit ]
VEZI SINONIME PENTRU ascuţit PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ascutit în mai multe dicționare

Definițiile pentru ascutit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT2, -Ă, ascuțiți, -te, adjectiv

I.

1. (Despre obiecte) Prevăzut cu un vîrf subțiat, lunguieț, care poate înțepa. Împrejur gard nu era, ci numai niște lungi țărușe ascuțite. EMINESCU, N. 19. De tot carul șase boi, înjugați doi cîte doi, Boi cu coarne ascuțite Și copite potcovite. ALECSANDRI, P. II 105.
       • Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade.

2. (Mai ales despre unelte de tăiat) Care are o muchie șlefuită pentru a putea tăia; tăios. [Piatra] era așa de ascuțită, de tăia ca briciul. ISPIRESCU, L. 195.

II. figurat

1. (Despre manifestări ale spiritului omenesc, în special despre minte) Ager, pătrunzător; fin, subtil. În mine e... curiozitatea ascuțită a unei experiențe de psihologie. IBRĂILEANU, A. 65. Trebuie... cap bun și minte ascuțită și sănătoasă, ca să poată duce trebile împărăției la bun liman. ȘEZ. I 98.
       • Expresia: Ascuțit la minte = cu mintea ageră, deștept.

2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, puternic, viu. O durere ascuțită, crudă, îi pătrunde inima. EMINESCU, N. 76. (Adverbial) Nu-i vorbă, rănile vechi, necătate, care nu se pot închide, nu dor așa de ascuțit ca cele nouă. spaniolă POPESCU, M. G. 67.

3. (Despre priviri sau vorbe) Care străpunge, sfredelitor; aspru, tăios. Grigoriță are dreptate... a început cuvînt ascuțit gospodina. SADOVEANU, N. forme 39.
♦ (Despre zîmbet) Ironic, răutăcios. Către veselia ucraineanului se răsuci Cocor, cu zîmbetu-i ascuțit. SADOVEANU, M. C. 113.

4. (Despre sunete, adesea despre glas, rîs etc.; în opoziție cu gros) Subțire, strident, țipător. Ca să șteargă mai bine urmele mîniei lui Toader, Leonte Orbișor, mic, cu glas ascuțit, cu fața vioaie, găsi cu cale să observe împăciuitor. REBREANU, R. I 127. Iată măre... s-auzea Tropot Mare și pripit, Chiot Lung și ascuțit. TEODORESCU, P. P. 624.
       • Expresia: A avea limbă ascuțită = a avea obiceiul să critice cu răutate, să vorbească mușcător; a fi rău de gură.
       • (Adverbial) Mașinuța își întări zborul, despicînd năvala aerului. Sub roți, praful fîșîia tot mai ascuțit, ridicîndu-se în lături. MIHALE, O. 501. Pe finețe, o pasere țipa ascuțit, ca un fierăstrău sub pilă. SADOVEANU, O. VI 11.

5. (Despre acțiuni, conflicte, lupte) Intensificat, întețit, aprig, înverșunat, dîrz, necruțător. Perioada de trecere de la capitalism la socialism este perioada unei ascuțite lupte de clasă. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 690.
Forme diferite ale cuvantului ascutit: ascutit-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

ascuțit
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ascuțit:
ascuțit2, ascutită a [Atestat: (a. 1632) EUSTRATIE, ap. HEM 1838 / Plural: ascutitiți, ascutite / Etimologie: ascuți] 1 Cu vârf lunguieț, înțepător. 2 Cu tăiș. 3 (Înv; despre teren) Pietros. 4 Lunguieț. 5 (Îs) Unghi ascutit Unghi mai mic de 90 de grade. 6 (Fig; despre minte) Pătrunzător. 7 (Fig; despre exprimare, stil) Tăios. 8 (Fig; îe) A avea limba ascutit ă A fi tăios în aprecieri. 9 (Fig; despre ton, glas) Strident. 10 (Fig; despre auz) finanțe 11 (Fig; despre urechi) Ciulit. 12 (Fig; despre privire) Ageră. 13 (despre stări sufletești) Pregnant. 14 (Fig; despre miros) Pătrunzător. 15 (Fig; rar; despre căldură) Care s-a întețit. 16 (Fig; despre conflicte, ciocniri) Violent. 17 (Fig; despre idei, stări sociale, lupte politice) Acut. 18 (Gmț; îe) A fi ascutit ca lupta de casă A fi foarte slab.
Forme diferite ale cuvantului ascutit: ascutită

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ASCUȚIT
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT1 substantiv neutru

1. Faptul de a ascuți, ascuțire. Ascuțitul coasei. Ascuțitul creionului.

2. (Învechit) Tăișul unei arme sau al unei unelte de tăiat; ascuțiș (1). Pe cîmpul de bătaie se văd oameni cu brațele goale, cu piepturile dezvălite, zvîrlindu-se peste ascuțitul paloșelor. RUSSO, O. 42. Soldatul ce este pentru război pregătit Pîn-a nu pleca și-ncearcă al săbiei ascuțit. ALEXANDRESCU, P. 53. Munți ca ascuțitul cuțitului. ȘEZ. II 146.
       • Expresia: A trece prin (sau sub) ascuțitul fierului (sau săbiei) = a omorî, a tăia. Cetatea se va cotropi, și garnizoana se va trece subt ascuțitul săbiei. NEGRUZZI, S. I 172.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ASCUȚIT
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT2, -Ă, ascuțiți, -te, adjectiv

I. (Despre obiecte) Prevăzut cu un vârf care poate înțepa; prevăzut cu o muchie tăioasă.
♦ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade.

II. figurat

1. Ager, pătrunzător; fin, subtil. Minte ascuțită

2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu.

3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios.
♦ Expresia: A avea limba ascuțită = a avea obiceiul să critice (cu răutate).

4. (Despre sunete, glas, râs) Subțire, strident.

5. (Despre acțiuni, conflicte etc.) Întețit, sporit; aprig, înverșunat, dârz.- vezi ascuți.
Forme diferite ale cuvantului ascutit: ascutit-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ASCUȚIT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT ascutittă (ascutitți, ascutitte)

1) Care are muchie sau vârf tăios. Cuțit ascutit.
       • Unghi ascutit unghi mai mic de 90°.

2) figurat Care vădește spirit de pătrundere în esența lucrurilor; ager.
       • ascutit la minte deștept; inteligent.

3) (despre senzații, sentimente) Care se caracterizează prin profunzime; intens.

4) figurat (despre privire, vorbă) Care parcă te străpunge sau te taie; tăios.

5) (despre sunete) Care are timbrul înalt; subțire; strident.

6) (despre ciocniri, conflicte) Care s-a întețit; înverșunat. /v. a (se) ascuți
Forme diferite ale cuvantului ascutit: ascutittă ascutitți ascutitte

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ASCUȚIT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT2, -Ă, ascuțiți, -te, adjectiv

I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios.
♦ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade.

II. figurat

1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită.

2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu.
♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat.

3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios.

4. (Despre sunete, glas, râs) Strident.

– vezi ascuți.
Forme diferite ale cuvantului ascutit: ascutit-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ASCUȚIT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT2, -Ă, ascuțiți, -te, adjectiv

I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios.
       • Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade.

II. figurat

1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită.

2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu.
♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat.

3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios.

4. (Despre sunete, glas, râs) Strident.

– vezi ascuți.
Forme diferite ale cuvantului ascutit: ascutit-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ASCUȚIT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT2, -Ă, ascuțiți, -te, adjectiv

I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios.
       • Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade.

II. figurat

1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită.

2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu.
♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat.

3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios.

4. (Despre sunete, glas, râs) Strident.

– vezi ascuți.
Forme diferite ale cuvantului ascutit: ascutit-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ASCUȚIT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚIT adjectiv

1. tăios, (învechit și regional) tăietor, (învechit) ager, sîmcelat, sîmcelos. (Sabie ascutit.)

2. înțepător. (Obiect ascutit.)

3. țuguiat, (regional) vîrfuit. (O culme ascutit.)

4. pițigăiat, subțire, (rar) piuitor, (regional) înțiglat. (O voce ascutit.)

5. acut, înalt, subțire, (regional) țiflitor. (Sunete ascutit.)

6. strident. (Scotea sunete ascutit.)

7. acut, adînc, intens, mare, pătrunzător, profund, puternic, violent, viu. (O durere ascutit.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ascuțit
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ascuțit:
ascuțit, -ă adjectiv figurat Supțire, pătrunzător: voce supțire. figurat Deștept: ascuțit la minte. substantiv neutru, plural urĭ și e. Ascuțiș: cuțit cu doŭă ascuțișurĭ. Acțiunea de a ascuți des: am întîrziat cu ascuțitu cuțitelor.
Forme diferite ale cuvantului ascutit: ascutit-ă -ohál

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ascuțit
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ascuțit:
ascuțit1 sn [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. 193 / Plural: (rar) ascutituri Etimologie: ascuți] 1-2 Ascuțire (1-2). 3 (Fig; înv) Agerime. 4 (înv; ccr) Tăiș. 5 (înv; îe) A trece prin (sau sub) ascutitul fierului (sau săbiei) A ucide mulți oameni.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ASCUȚIT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT adjectiv verbal ager, chinuitor, clarvăzător, intens, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, puternic, scormonitor, scrutător, sfredelitor, străbătător, străpungător, subtil, violent, viu.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

ascuțit
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ascuțit:
ascuțit adjectiv verbal AGER. CHINUITOR. CLARVĂZĂTOR. INTENS. ISCODITOR. OBSERVATOR. PĂTRUNZĂTOR. PERSPICACE. PUTERNIC. SCORMONITOR. SCRUTĂTOR. SFREDELITOR. STRĂBĂTĂTOR. STRĂPUNGĂTOR. SUBTIL. VIOLENT. VIU.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ASCUȚIT
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT1 substantiv neutru

1. Faptul de a ascuți.

2. (învechit) Ascuțiș.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ASCUȚIT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT1 substantiv neutru Acțiunea de a (se) ascuți.

– vezi ascuți.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ASCUȚIT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT1 substantiv neutru Faptul de a ascuți.

– vezi ascuți.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ASCUȚIT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT1 substantiv neutru Faptul de a ascuți.

– vezi ascuți.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ASCUȚIT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ASCUȚIT:
ASCUȚÍT substantiv verbal ascuțiș, lamă, limbă, tăiș.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

ascuțit
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ascuțit:
ascuțit substantiv verbal ASCUȚIȘ. LAMĂ. LIMBĂ. TĂIȘ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Ascuțit
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Ascuțit:
Ascuțit ≠ bont, obtuz, teșit, tocit
Definiție sursă: Dicționar de antonime

ascuțit
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ascuțit:
ascuțít substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ascuțit
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ascuțit:
ascuțít substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ASCUTIT'
ASCUȚÍASCUȚÍMEASCUȚÍREASCUȚÍȘASCUȚÍTascuțițélASCUȚITOÁREASCUȚITÓRASCUȚITORÍE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ascuțit
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ascuțit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ascuțit2, ascuțită a [Atestat: a.
HEM 1838 / Plural: ascuțitiți, ascuțite / Etimologie: ascuți] 1 Cu vârf lunguieț, înțepător.
5 Îs Unghi ascuțit Unghi mai mic de 90 de grade.
8 Fig; îe A avea limba ascuțit ă A fi tăios în aprecieri.
18 Gmț; îe A fi ascuțit ca lupta de casă A fi foarte slab.
ASCUȚÍT ascuțittă ascuțitți, ascuțitte 1 Care are muchie sau vârf tăios.
Cuțit ascuțit.
       • Unghi ascuțit unghi mai mic de 90°.
       • ascuțit la minte deștept; inteligent.
Sabie ascuțit.
Obiect ascuțit.
O culme ascuțit.
O voce ascuțit.
Sunete ascuțit.
Scotea sunete ascuțit.
O durere ascuțit.
Sabie ascuțit.
Vârf ascuțit.
O culme ascuțit.
O durere ascuțit.
193 / Plural: rar ascuțituri Etimologie: ascuți] 1-2 Ascuțire 1-2.
5 înv; îe A trece prin sau sub ascuțitul fierului sau săbiei A ucide mulți oameni.

GRAMATICA cuvântului ascuțit?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ascuțit.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ascuțit poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ascuțit sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
VEZI PLURALUL pentru ascuțit la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ascuţit?
Vezi cuvântul ascuţit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ascuţit?
[ as-cu-ţit ]
Se pare că cuvântul ascuţit are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL ascuțit
Inţelegi mai uşor cuvântul ascuțit dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade
Ascuțit la minte = cu mintea ageră, deștept
A avea limbă ascuțită = a avea obiceiul să critice cu răutate, să vorbească mușcător; a fi rău de gură
A trece prin sau sub ascuțitul fierului sau săbiei = a omorî, a tăia
♦ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade
♦ Expresia: A avea limba ascuțită = a avea obiceiul să critice cu răutate
♦ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade
Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade
Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ascuțit

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Familial a pune sau a băga o pilă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a învăța un text pentru a-l putea reda din memorie
mama miresei
a interveni în mod abuziv în favoarea cuiva sau pentru sine, a solicita o protecție ilegală pentru cineva sau pentru sine
mulțimea moleculelor de apă conținute în rețeaua cristalină a zeoliților
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app