 | as |
|
| Asculta [ as-cul-ta ] VEZI SINONIME PENTRU asculta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului asculta în mai multe dicționareDefinițiile pentru asculta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a asculta (forma la infinitiv) A asculta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru asculta: ascultá (-t, -át), verb – 1. A auzi. – 2. A da crezare. – 3. A se supune, a face pe voia cuiva. – 4. A examina, a întreba un elev. – Mr. ascultu, megl. ascult, istr. ascutu. latina popular ascultāre, în loc de auscultāre (Pușcariu 138; Candrea-Dens., 95; REW 802; DAR); conform italiana ascoltare, prov. escoutar, vezi limba franceza ascouter (în franceză écouter), vezi spaniolă ascuchar (spaniolă escuchar). derivat ascultămînt, substantiv neutru (învechit, supunere, obediență); ascultător, adjectiv (care ascultă; supus, docil); ascultător, substantiv masculin (elev; vînzător, funcționar; aparat de ascultare); ascultătură, substantiv feminin (învechit, ascultare); ascultoi, adjectiv (învechit, supus, docil). Forme diferite ale cuvantului asculta: asculta-t asculta-át Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ASCULTA: ASCULTÁ, ascúlt, verb I. 1. tranzitiv A-și încorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot, a se strădui să audă. ♦ A auzi. 2. tranzitiv și intranzitiv A fi atent la ceea ce se spune sau se cântă. ♦ tranzitiv A examina oral pe un elev. ♦ tranzitiv A audia un martor (într-un proces). ♦ tranzitiv (medicină) A ausculta. 3. tranzitiv A acorda importanță celor spuse, a lua în considerație; a împlini o dorință, o rugăminte. ♦ tranzitiv și intranzitiv A da urmare, a se conforma unui ordin, unui sfat etc.; a face întocmai cum verb reflexiv:ea cineva. – latina ascultare (= auscultare). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ASCULTA: ASCULTÁ, ascúlt, verb I. 1. tranzitiv A-și încorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot, a se strădui să audă. ♦ (medicină) A ausculta. ♦ A auzi. 2. tranzitiv și intranzitiv A fi atent la ceea ce se spune sau se cântă. ♦ tranzitiv A examina oral un elev. ♦ tranzitiv A audia un martor (într-un proces) 3. tranzitiv A acorda importanță celor spuse de cineva, a lua în considerație; a împlini o dorință, o rugăminte. ♦ tranzitiv și intranzitiv A da urmare, a se conforma unui ordin, unui sfat etc.; a face întocmai cum verb reflexiv:ea cineva. – latina ascultare (= auscultare). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ASCULTA: ASCULTÁ, ascult, verb I. 1. tranzitiv A-și încorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot, a se strădui să audă. ♦ (medicină) A ausculta. ♦ A auzi. 2. tranzitiv și intranzitiv A fi atent la ceea ce se spune sau se cântă. ♦ tranzitiv A examina oral un elev. ♦ tranzitiv A audia un martor (într-un proces). 3. tranzitiv A acorda importanță celor spuse de cineva, a lua în considerație; a împlini o dorință, o rugăminte. ♦ tranzitiv și intranzitiv A da urmare, a se conforma unui ordin, unui sfat etc.; a face întocmai cum verb reflexiv:ea cineva. – latina ascultare (= auscultare). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ASCULTA: ASCULTA verb 1. a auzi (asculta ce-ți spun!) 2. a audia, a urmări. (asculta cu atenție expunerea.) 3. (juridic) a audia. (asculta un martor.) 4. a chestiona, a examina, a interoga, a întreba, (învechit) a prociti. (asculta un elev.) 5. (medicina) a ausculta. (Medicul asculta cu stetoscopul.) 6. a înțelege. (Cine nu asculta de cuvînt... ) 7. a se conforma, a se supune, a urma. (asculta ordinul cuiva.) 8. a împlini, a îndeplini, a satisface. (I-a asculta toate dorințele.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru asculta: ascultá (a asculta) (a-și încorda auzul, a se supune) verb, indicativ prezent 3 ascúltă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru asculta: ascultá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu ascúlt, persoana a treia singular: el / ea și plural ascúltă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ASCULTA' ascrumaascrumézașculiascúltASCULTÁascultăciúneASCULTĂMÂNTascultămîntascultămấnt |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL asculta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului asculta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A auzi asculta ce-ți spun! 2. Asculta cu atenție expunerea. Asculta un martor. Asculta un elev. Medicul asculta cu stetoscopul. Cine nu asculta de cuvînt. Asculta ordinul cuiva. I-a asculta toate dorințele. Asculta cu atenție expunerea. Asculta un elev. Medicul asculta cu stetoscopul. Cine nu asculta de cuvânt o pățește. Ascultá a asculta a-și încorda auzul, a se supune verb, indicativ prezent 3 ascúltă. |
GRAMATICA cuvântului asculta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului asculta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul asculta poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE asculta? Vezi cuvântul asculta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul asculta?[ as-cul-ta ] Se pare că cuvântul asculta are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL asculta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A trăi sau a fi, a se simți ca în pântecele mamei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul asculta se conjugă: ei ele ascúltă
