|
Arzător [ ar-ză-tor ] VEZI SINONIME PENTRU arzător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului arzator în mai multe dicționareDefinițiile pentru arzator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR3, -OÁRE, arzători, -oare, adjectiv 1. Care arde, frige, dogorește; fierbinte, înfierbîntat. Stăteam tolăniți... Pe nisipul arzător. BENIUC, vezi 23. Cînd pierdută razimi fruntea de-arzătorul meu obraz... Fericit mă simt atuncea cu asupra de măsură. EMINESCU, O. I 82. • figurat Ochii cei mai veseli ascund lacrimi arzătoare. MACEDONSKI, O. I 241. Cîtă boală e sub soare Nu-i ca dorul arzătoare. HODOȘ, P. P. 31. 2. figurat Puternic, intens; deosebit (de mare). Document de o arzătoare actualitate, filmul «Pacea va învinge războiul» se bucură de ilustrația muzicală a compozitorului despre Șostakovici. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 179, 6/5. În momentul cînd îi naște femeia, interesul lui cel mai arzător este «situațiunea» țării. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 244. ♦ Care cere o soluție imediată; urgent. În operele lui Lenin și Stalin oamenii muncii din toate țările găsesc răspunsul la toate întrebările arzătoare pe care le pun în fața lor sarcinile pregătirii și înfăptuirii transformării revoluționare a societății, iar apoi cele ale construirii socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 170. Forme diferite ale cuvantului arzator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR, -OÁRE, arzători, -oare, adjectiv, substantiv masculin, substantiv neutru I. Adj. 1. Care arde, care dogorește; fierbinte; torid. 2. figurat Puternic, intens; deosebit (de mare, de important). Document de o arzătoare actualitate. ♦ Care cere o soluție imediată, urgentă. Problemă arzătoare. II. S. m. Muncitor calificat care încinge cuptoarele în fabrici. III. substantiv neutru Aparat care servește la amestecarea cu aer a combustibililor în scopul arderii. – Arde + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului arzator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR, -OÁRE, arzători, -oare, adjectiv, substantiv masculin, substantiv neutru I. Adj. 1. Care arde, care dogorește; fierbinte; torid. 2. figurat Puternic, intens; deosebit (de mare, de important). Document de o arzătoare actualitate. ♦ Care cere o soluție imediată, urgentă. Problemă arzătoare. II. S. m. Muncitor calificat care încinge cuptoarele în fabrici. III. substantiv neutru Aparat care servește la amestecarea cu aer a combustibililor în scopul arderii. – Arde + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului arzator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arzător: arzător, arzatoroare [Atestat: CORESI, PS. 5 / Plural: arzatori, arzatoroare / Etimologie: arz (prezentul indicativ al lui arde) + -ător] 1 a (Iuz) Inflamabil. 2 a Torid. 3 a (Fig) Înfocat. 4 a (Pex) Chinuitor. 5 a (Fig) Care cere o soluționare imediată. 6 substantiv masculin Muncitor calificat care încinge cuptoarele. 7 sn Aparat care servește la amestecarea cu aer a combustibililor în scopul arderilor. 8 sn Focar. Forme diferite ale cuvantului arzator: arzatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR3, -OÁRE, arzători, -oare, adjectiv 1. Care arde, care dogorește; fierbinte. 2. figurat Puternic, intens; deosebit (de mare). Document de o arzătoare actualitate. ♦ Care cere o soluție imediată; urgent. Problemă arzătoare. – Din arz (prezent industrie al lui arde) + sufix -(ă)tor. Forme diferite ale cuvantului arzator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR2, arzătoare, substantiv neutru Aparat care servește la amestecarea cu aer a combustibilelor solide (pulverizate), lichide sau gazoase, în scopul arderii (pentru a produce căldură, lumină etc.). Amestecul de gaz metan și aer se face într-un arzător de gaz metan. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR1, arzătoare, substantiv neutru Aparat care servește la amestecarea cu aer a combustibililor, în scopul arderii. ♦ Injector. – Din arz (prezent industrie al lui arde) + sufix -(ă)tor (după limba franceza brûleur). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR1 arzatoroáre (arzatoróri, arzatoroáre) 1) Care arde; care dogorește; fierbinte. Nisip arzator. 2) figurat Care cere o soluție imediată. Problemă arzatoroare. /arz (a arde) + sufix arzatorător Forme diferite ale cuvantului arzator: arzatoroáre arzatoróri arzator Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru arzător: arzător adjectiv verbal AVÎNTAT. ENTUZIASMAT. ENTUZIAST. FERVENT. FOCOS. IMPETUOS. INTENS. ÎNFLĂCĂRAT. ÎNFOCAT. ÎNSUFLEȚIT. PASIONAT. PUTERNIC. TEMPERAMENTAL. VIU. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARZĂTOR: ARZĂTOR adjectiv canicular, dogoritor, fierbinte, torid, tropical, zăpușitor, (regional) zădufos, zăpușit, (prin Banat și Olt.) pripitor. (O zi arzator; soare arzator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR2, arzători, substantiv masculin Muncitor calificat care încinge cuptoarele în fabrici. – Din arz (prezent industrie al lui arde) + sufix -(ă)tor. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR3 arzatoroáre n. Aparat care amestecă un combustibil cu aerul pentru a ușura arderea. /arz (a arde) + sufix arzatorător Forme diferite ale cuvantului arzator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru arzător: arzător, -oáre adjectiv Care arde saŭ te arde: materiĭ arzătoare. figurat Viŭ, vioĭ: ochĭ arzătorĭ. Forme diferite ale cuvantului arzator: -oáre arțăg Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR2 arzatori m. Muncitor care aprinde cuptoarele la fabrici. /arz (a arde) + sufix arzatorător Forme diferite ale cuvantului arzator: arzatori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru arzător: arzătór1 adjectiv masculin, (persoană) substantiv masculin, plural arzătóri; adjectiv feminin singular și plural arzătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR1, arzători, substantiv masculin Muncitor calificat care încinge cuptoarele în fabrici. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru arzător: arzătór adjectiv masculin,(persoană) substantiv masculin, plural arzătóri; forme singular și plural arzătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru arzător: arzătór (aparat) substantiv neutru, plural arzătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru arzător: arzătór2 (aparat) substantiv neutru, plural arzătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ARZĂTÓR: ARZĂTÓR adjectiv verbal canicular. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru arzător: arzător a. care arde. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ARZATOR' ARZarzăciosarzahálarzămínteARZĂTÓRarzătúrăarzaválarzehálarzihál |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL arzător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului arzător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Arzător, arzătoroare [Atestat: CORESI, PS. 5 / Plural: arzători, arzătoroare / Etimologie: arz prezentul indicativ al lui arde + -ător] 1 a Iuz Inflamabil. ARZĂTÓR1 arzătoroáre arzătoróri, arzătoroáre 1 Care arde; care dogorește; fierbinte. Nisip arzător. Problemă arzătoroare. /arz a arde + sufix arzătorător. O zi arzător; soare arzător. ARZĂTÓR3 arzătoroáre n. /arz a arde + sufix arzătorător. ARZĂTÓR2 arzători m. /arz a arde + sufix arzătorător. |
GRAMATICA cuvântului arzător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului arzător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul arzător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE arzător? Vezi cuvântul arzător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul arzător?[ ar-ză-tor ] Se pare că cuvântul arzător are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL arzător |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Acetat de celuloză?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|