 | as |
|
| Aruncător [ a-run-că-tor ] VEZI SINONIME PENTRU aruncător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului aruncator în mai multe dicționareDefinițiile pentru aruncator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARUNCĂTÓR: ARUNCĂTÓR, -OÁRE, aruncători, -oare, substantiv masculin și forme, substantiv neutru, adjectiv 1. S. m. și forme, adjectiv (Atlet) specializat în aruncarea discului, suliței, greutății etc. 2. substantiv neutru Armă de foc cu țeava neghintuită, cu pereți subțiri, ușor transportabilă, cu care se aruncă mine; brand. • Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc în aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate. 3. substantiv neutru (În sintagma) Aruncător de spumă = dispozitiv de stingere a incendiilor care produce dioxid de carbon încorporat într-o masă spumoasă.- Arunca + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului aruncator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru aruncător: aruncător, aruncatoroare [Atestat: ANON. CAR. / Plural: aruncatori, aruncatoroare / Etimologie: arunca + -(ă)tor] 1 a Care aruncă (15). 2 substantiv masculin și feminin Țintaș. 3 substantiv masculin și feminin (Înv; îs) aruncator de vorbe Flecar. 4 sn (Înv) Proiector. 5 sn (Îs) aruncator de flăcări Armă care aruncă lichid inflamabil. 6 sn (Spc) Dispozitiv, în cutia închizătorului armei de foc, care aruncă (15) tuburile cartușelor trase. 7 sn (Șîs aruncator de mine) Brand. 8 sn Aparat. 9 sn (Înv; îs) aruncator de apă Havuz. 10 substantiv masculin și feminin Atlet specializat în probele de aruncare a discului, a suliței, a greutății etc. Forme diferite ale cuvantului aruncator: aruncatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARUNCĂTÓR: ARUNCĂTÓR, -OÁRE, aruncători, -oare, substantiv 1. S. m. și forme Atlet specializat în aruncarea discului, suliței, greutății etc. 2. substantiv neutru Armă de foc cu țeava neghintuită, cu pereți subțiri, ușor transportabilă, cu care se aruncă mine; brand. • Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc în aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate. – Arunca + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului aruncator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARUNCĂTÓR: ARUNCĂTÓR1, aruncătoare, substantiv neutru Gură de foc neghintuită și cu pereții subțiri, ușor transportabilă, care aruncă proiectile explozive sau speciale sub unghiuri de tragere de peste 45°. Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil aprins asupra obiectivelor inamice apropiate. Pămîntul fusese mușcat de schijă, ars cu aruncătoarele de flăcări. CAMILAR, N. I 303. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARUNCĂTÓR: ARUNCĂTÓR1, aruncătoare, substantiv neutru Gură de foc neghintuită și cu pereți subțiri, ușor transportabilă, care aruncă proiectile sub unghiuri de tragere de peste 45°. • Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil aprins asupra obiectivelor inamice apropiate. – Din arunca + sufix -(ă)tor. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARUNCĂTÓR: ARUNCĂTÓR2, -OÁRE, aruncători, -oare, substantiv masculin și forme Atlet specializat în aruncarea suliței, discului, greutății, ciocanului sau grenadei. [La Festival] mă voi întîlni din nou cu doi dintre cei mai buni aruncători de ciocan din lume. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2731. Forme diferite ale cuvantului aruncator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ARUNCĂTÓR: ARUNCĂTÓR2 aruncatoroáre n. Armă cu ajutorul căreia se lansează proiecte, mine etc. la distanțe mari. • aruncator de flăcări armă cu care se proiectează un jet de flăcări la o anumită distanță. /a arunca + sufix aruncatorător Forme diferite ale cuvantului aruncator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARUNCĂTÓR: ARUNCĂTÓR2, -OÁRE, aruncători, -oare, substantiv masculin și forme Atlet specializat în aruncarea discului, suliței, greutății etc. – Din arunca + sufix -(ă)tor. Forme diferite ale cuvantului aruncator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ARUNCĂTÓR: ARUNCĂTÓR1 aruncatori m. Sportiv specializat în probele de aruncare (a discului, suliței, greutății etc.). /a arunca + sufix aruncatorător Forme diferite ale cuvantului aruncator: aruncatori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aruncător: aruncătór adjectiv masculin, (persoană) substantiv masculin, plural aruncătóri; forme singular și plural aruncătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aruncător: aruncătór1 adjectiv masculin, substantiv masculin, plural aruncătóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural aruncătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru aruncător: aruncătór (armă) substantiv neutru, plural aruncătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru aruncător: aruncătór2 (armă) substantiv neutru, plural aruncătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru aruncător: aruncător, aruncători, substantiv masculin ochi Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru aruncător: aruncător m. care (se) aruncă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru aruncător: aruncător substantiv verbal BRAND. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ARUNCATOR' arúncARUNCÁARUNCÁREARUNCÁTARUNCĂTÓRARUNCĂTÚRĂaruncăturíaruncăturítaruncúna |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL aruncător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului aruncător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Aruncător, aruncătoroare [Atestat: ANON. / Plural: aruncători, aruncătoroare / Etimologie: arunca + -ător] 1 a Care aruncă 15. 3 substantiv masculin și feminin Înv; îs aruncător de vorbe Flecar. 5 sn Îs aruncător de flăcări Armă care aruncă lichid inflamabil. 7 sn Șîs aruncător de mine Brand. 9 sn Înv; îs aruncător de apă Havuz. ARUNCĂTÓR2 aruncătoroáre n. • aruncător de flăcări armă cu care se proiectează un jet de flăcări la o anumită distanță. /a arunca + sufix aruncătorător. ARUNCĂTÓR1 aruncători m. /a arunca + sufix aruncătorător. |
GRAMATICA cuvântului aruncător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului aruncător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul aruncător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE aruncător? Vezi cuvântul aruncător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul aruncător?[ a-run-că-tor ] Se pare că cuvântul aruncător are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL aruncător Inţelegi mai uşor cuvântul aruncător dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil care ia foc în aer asupra obiectivelor inamice mai apropiate Substantiv neutru În sintagma Aruncător de spumă = dispozitiv de stingere a incendiilor care produce dioxid de carbon încorporat într-o masă spumoasă Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil care ia foc în aer asupra obiectivelor inamice mai apropiate Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil aprins asupra obiectivelor inamice apropiate Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil aprins asupra obiectivelor inamice apropiate |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL aruncător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mazăre sălbatică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul aruncător are forma: aruncătóri
