eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție armura


PROPOZIȚIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Armură [ ar-mu-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU armură PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului armura în mai multe dicționare

Definițiile pentru armura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru armură:
armură, grup de semne de alterație* așezate imediat după cheie*, pe portativ*. la începutul unei piese muzicale, având efect, de regulă, pe întreaga lucrare și în toate octavele* cuprinse de ambitusul* lucrării respective. Se schimbă odată cu apariția unei noi a. și, uneori, după ce vechea a. a fost anulată prin semne de precauție (becari*). La locul schimbării, în ortografia clasică, se pune dublă bară de măsură [ vezi bară (II, 4)]. Structura pieselor de tip tonal-funcțional este redată prin a., astfel încât numărul diezilor* sau bemolilor* corespund tonalității (2) de bază majore sau relativei* sale minore. Semnele de alterație se așează în a. în ordine de cvarte* perfecte descendente pentru diezi* și de cvarte* perfecte ascendente pentru bemoli*.
Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali

ARMURĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARMURĂ:
ARMÚRĂ, armuri, substantiv feminin Totalitatea obiectelor de apărare (coif, platoșă, zale etc.), confecționate din oțel, pe care le purtau războinicii în evul mediu pentru a-și proteja corpul. În armura lui albastră El apare lin din unghi Și la fata cea măiastră El își pleacă un genunchi. EMINESCU, L. P. 14-6. Optzeci de ani pe umeri și splendida-i armură Plecau sub grea povară măreața lui statură. ALECSANDRI, P. III 344. găsesc ș-acum pe rîpe bucăți de armuri zdrobite. ALEXANDRESCU, P. 138.
       • figurat Armura învechită a științei pure, autonomiei și libertății academice era... acoperită cu vopseaua elocinței, pentru a-i ascunde rugina. CONTEMPORANUL, S. U, 1948, nr. 109. 7/1.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

armură
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru armură:
armúră substantiv feminin [Atestat: ALEXANDRESCU, M. 14 / V: h- / Plural: armurari / Etimologie: franceza armure] 1 Echipament metalic pentru protecția individuală a războinicilor din Antichitate și din Evul Mediu Si: (înv) armătură (1), (pop) haine de fier. 2 (Pre; pop) Armele unui haiduc. 3 Mod de împletire a firelor de urzeală cu firele de bătătură într-o țesătură. 4 Înveliș protector al unui cablu electric. 5 Totalitatea semnelor de alterație de la începutul unui portativ care indică tonalitatea lucrării muzicale Si: armătură (13).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ARMURĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARMURĂ:
ARMÚRĂ, armuri, substantiv feminin

1. Echipament metalic pentru protecția individuală a unui războinic din antichitate și din evul mediu.

2. Mod de împletire a firelor de urzeală cu firele de bătătură într-o țesătură.

3. Înveliș protector al unui cablu electric.

4. Totalitatea semnelor de alterație așezate la începutul unui portativ, care indică tonalitatea lucrării muzicale respective; armătură.

– Din limba franceza armure.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ARMURĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARMURĂ:
ARMÚRĂ, armuri, substantiv feminin

1. Echipament metalic pentru protecția individuală a unui războinic din Antichitate și din Evul Mediu.

2. Mod de împletire a firelor de urzeală cu firele de bătătură într-o țesătură.

3. Înveliș protector al unui cablu electric.

4. Totalitatea semnelor de alterație așezate la începutul unui portativ, care indică tonalitatea lucrării muzicale respective; armătură.

– Din limba franceza armure.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ARMURĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ARMURĂ:
ARMÚRĂ armurai forme

1) Îmbrăcăminte metalică de protecție folosită de războinici în trecut.

2) Împletire a firelor de urzeală cu cele de bătătură.

3) Înveliș protector la cablurile electrice.

4) muzică Totalitate a semnelor de alterație puse la începutul unui portativ care indică tonalitatea lucrării muzicale; armatură. [G.-D. armurii] /<fr. armure
Forme diferite ale cuvantului armura: armurai

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ARMURĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ARMURĂ:
ARMÚRĂ substantiv feminin

1. îmbrăcăminte de protecție din plăci de metal și zale, la războinicii medievali.

2. mod de împletire a fibrelor de urzeală cu cele de bătătură ale unei țesături.

3. (muzică) totalitatea sunetelor de alterație la cheie, spre a indica tonalitatea; armatură. (< limba franceza armure)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ARMURĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARMURĂ:
ARMÚRĂ, armuri, substantiv feminin

1. Totalitatea obiectelor de apărare făcute din oțel, menite să protejeze corpul unui războinic în evul mediu.

2. Mod de împletire a firelor de urzeală cu firele de bătătură într-o țesătură.

3. Înveliș protector de cablu electric.

– în franceză armure.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ARMURĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ARMURĂ:
ARMÚRĂ substantiv feminin

1. Ansamblul armelor defensive care protejau corpul unui războinic medieval.

2. Mod de împletire a firelor de urzeală cu firele de bătătură ale unei țesături.

3. Înveliș protector de cablu electric.

4. Armatură. [< limba franceza armure].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

armură
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru armură:
*armúră forme, plural ĭ (în franceză armure, din armeure, armedure, latina armatura). Armatură, toate armele unuĭ luptător, maĭ ales vorbind de îmbrăcămintele de fer medievale.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ARMURĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARMURĂ:
ARMURĂ substantiv (muzică) armătură, (învechit) signatură. (armura unei simfonii.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

armură
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru armură:
armură, armuri substantiv feminin haine bune; ținută festivă
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

armură
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru armură:
armúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat armúrii; plural armúri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

armură
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru armură:
armúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat armúrii; plural armúri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ARMURA'
armosARMSTRONGArmulaiarmúrARMÚRĂARMURÁRARMURÁREARMURĂRÍEARMURÁRIȚĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL armură
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului armură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
14 / V: h- / Plural: armurări / Etimologie: franceza armure] 1 Echipament metalic pentru protecția individuală a războinicilor din Antichitate și din Evul Mediu Si: înv armătură 1, pop haine de fier.
ARMÚRĂ armurăi forme 1 Îmbrăcăminte metalică de protecție folosită de războinici în trecut.
Armură unei simfonii.
Armură de tricot.
Armură unei simfonii.

GRAMATICA cuvântului armură?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului armură.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul armură poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul armură sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul armură are forma: armúri
VEZI PLURALUL pentru armură la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE armură?
Vezi cuvântul armură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul armură?
[ ar-mu-ră ]
Se pare că cuvântul armură are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL armură

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Hipocloros, hipocloroși, adjectiv masculin în sintagma acid hipocloros?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
una dintre cele trei forme arhitectonice vechi grecești, caracterizată prin coloane fără bază și prin capiteluri fără ornamente
necroză a unei porțiuni de țesut cerebral, din cauza întreruperii locale a circulației sangvine în urma unei tromboze sau a unei embolii
acid obținut prin acțiunea clorului asupra unei suspensii de oxid de mercur în apă, folosit ca decolorant
organ în formă de canal cu care se realizează sunetele în vorbire, mărginit în partea posterioară de laringe și în partea anterioară de buze și de nări
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app