 | as |
|
| Arie [ a-ri-e ] VEZI SINONIME PENTRU arie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului arie în mai multe dicționareDefinițiile pentru arie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE2, arii, substantiv feminin 1. (geometrie) Suprafață cuprinsă într-un contur închis. 2. Suprafață de teren considerată ca zonă de răspîndire a unui fenomen, de desfășurare a unei activități etc. Directorul își scoase pe masă harta cu aria de lucru a brigăzilor și planul de producție al întregii campanii. MIHALE, O. 476. ♦ Zonă de răspîndire a unui grup de plante sau de animale. ♦ Zonă de răspîndire a unei limbi, a unui dialect, a unui grai sau a unui fenomen lingvistic. Arie laterală (sau periferică) = zonă situată la periferia teritoriului pe care se vorbește un dialect sau o limbă. Fenomenele de limbă arhaice se păstrează adesea numai în ariile laterale ale unui teritoriu ▭ Arie continuă = teritoriu pe suprafața căruia un fenomen de limbă este răspîndit în mod continuu. 3. figurat întindere. Atmosferă plină de palmierii coloniilor, de crestele Caucaziei, de ariile mișcătoare ale oceanelor. CAMILAR, N. II 179. Un vîntișor ascuțit trăgea dinspre răsărit; altfel verb reflexiv:emea era liniștită, stelele înfloreau vioaie pe aria cerului. SADOVEANU, O. V 369. Și ochi ridic spre aria stelară. TOMA, C. vezi 277. – Pronunțat: -ri-e. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE1, arii, substantiv feminin 1. Loc neted și bătătorit, de formă circulară, unde se treieră cerealele păioase. vezi arman. Orașul întreg era prăfos și uscat ca o arie după treier. DUMITRIU, N. 265. Eu intram în sat, el ieșea cu trăsurica la arie. SADOVEANU, N. forme 94. Făcu nouă secerele... Să secere grîul cu ele... Să-l ducă la arie. TEODORESCU, P. P. 140. • (Poetic) Șirul munților dă într-o mare verde și întinsă ce trăiește în mii de valuri senine, strălucite, care treieră aria mării încet și melodios, pînă unde ochiul se perde. EMINESCU, N. 13. figurat Suprafață circulară în jurul unui obiect. Se uită în sus, la crengile... marelui pom și se așeză trudit sub strașina-i largă, prin care se cerneau mărunțel razele soarelui. VLAHUȚĂ, O. A. 132. 2. (Regional) Bătătură. A prins mama în arie, pe după hambar, un cocoș. STANCU, D. 12. – Pronunțat: -ri-e. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE3, arii, substantiv feminin Compoziție vocală cu caracter liric-dramatic, adesea cu acompaniament de orchestră (sau de cor, de pian etc.) și reprezentînd un fragment dintr-o lucrare muzicală mai vastă (operă, operetă etc.). Aria Antonidei din opera «Cneazul Igor» de Borodin. ▭ Se gătea la oglindă, fredonînd aria din vodevilul rusesc «Kozakă stihotvoreță». NEGRUZZI, S. I 60. ♦ Cîntec, melodie. Arii naționale. Arii pentru balet. ▭ Tristele vechi mucegaiuri... Să ardă: Furtuna pe naiuri Să cînte noi arii! BENIUC, vezi 134. O arie comună din cele care se cîntă vesel pe trîmbița de vînătoare. ODOBESCU, S. III 94. Am să vă cînt o arie în care dumneavoastră cu toții veți face corul. ALECSANDRI, T. I 290. – Pronunțat: -ri-e. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arie: árie2 substantiv feminin [Atestat: MELIK, G. 109 / P: arieri-e / Plural: arieii / Etimologie: lat area (cf franceza aire)] 1 Suprafața unei figuri exprimată numeric. 2-3 (Suprafață considerată ca) zonă de răspândire naturală a unui grup de plante, animale etc. 4 (Îs) arie lingvistică Zonă de răspândire a unei limbi, a unui dialect, a unui fenomen lingvistic. 5 (Îs) arie laterală (sau periferică) Zonă lingvistică de la marginea teritoriului de formare a unei limbi sau a unui grup de limbi înrudite. 6 (Îs) – dialectală Zonă de răspândire a unui dialect. 7 Spațiu străbătut într-un timp dat de raza vectoare a unei planete. 8 (Fig) întindere. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arie: árie1 substantiv feminin [Atestat: PRAV. Moldova 13 / V: (înv) are / P: a-ri-e / Plural: arieii, (reg) ării / Etimologie: moștenit din latinescul area] 1 Loc neted și bătătorit (circular) pe care se treieră cerealele Si: (pop) arman. 2 (Pex) Suprafață circulară în jurul unui obiect. 3 Suprafață circulară pe care se aleargă un cal ca să se învețe cu călăritul. 4 (Înv îs) Clucer (sau za) de arie Clucer. 5 (Pex; reg) Curte. 6 (Pop; îe) A începe la arie A treiera. 7 Suprafață de teren sau platformă pe care se așază cărămizile la uscat, se prepară betonul etc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE1 substantiv feminin 1. (matematică) Întindere, mărime a unei suprafețe limitate. 2. Zonă de răspândire a unui fenomen, de desfășurare a unei activități etc. ♦ Zonă în care este răspândit un anumit gen de animale sau de plante. ♦ Zonă în care se vorbește o anumită limbă, un dialect etc. sau în care se întâlnește un anumit fenomen lingvistic. [pronume -ri-e, gen. -iei. / < latina area, conform limba franceza aire]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE1 ariei forme 1) Loc special amenajat unde se adună și se treieră cerealele; fățare. 2) Orice suprafață plană. 3) Mărime a unei suprafețe (exprimată în unități de măsură). ariea cercului. 4) Teritoriu ocupat în permanență de anumite ființe sau plante. 5) Loc (de răspândire) al anumitor fenomene, activități; domeniu. ariea preocupărilor. [G.-D. ariei; silabe -ri-e] /<lat. area Forme diferite ale cuvantului arie: ariei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE2, arii, substantiv feminin 1. (geometrie) Mărime atașată unei suprafețe finite, a cărei valoare arată de câte ori încape în această suprafață un pătrat cu latura egală cu unitatea de lungime. Aria cercului. 2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui grup de plante sau de animale, a unei limbi etc. ♦ figurat Întindere. – latina literar area (în franceză aire). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE2, arii, substantiv feminin 1. (matematică) Măsură a unei suprafețe (exprimată în valori numerice). Aria cercului. 2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui fapt de limbă, a unui grup de plante sau de animale etc. ♦ figurat Întindere, suprafață. – Din latina area (cu sensuri după limba franceza aire). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE2, arii, substantiv feminin 1. (matematică) Măsură a unei suprafețe (exprimată în valori numerice). Aria cercului. 2. (Suprafață, teritoriu considerat ca) zonă de răspândire a unui fenomen, a unui grup de plante sau de animale etc. ♦ figurat Întindere, suprafață. – Din latina area (cu sensurile după limba franceza aire). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE2 substantiv feminin Compoziție vocală cu caracter liric, care reprezintă de obicei un fragment al unei lucrări muzicale mai mari. ♦ Piesă instrumentală care se caracterizează printr-o melodie cu o mișcare mai largă, asemănătoare ariei vocale. [Gen. -iei. / < italiana aria, conform germana Arie]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE1, arii, substantiv feminin 1. Loc neted și bătătorit unde se treieră cerealele. ♦ Bătătură (1). 2. Suprafață de teren netedă, pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcții, se prepară betonul etc. – latina area. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE1, arii, substantiv feminin 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele; arman. 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcții, se prepară betonul etc. – latina area. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE3, arii, substantiv feminin Compoziție muzicală vocală (cu acompaniament de orchestră, de pian etc.) care face parte dintr-o operă, operetă etc. ♦ Compoziție muzicală instrumentală asemănătoare cu aceea definită mai sus. – Din italiana aria. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE1, arii, substantiv feminin 1. Loc special amenajat unde se treieră cerealele; arman. 2. Suprafață de teren sau platformă pe care se așază cărămizile la uscat, se montează unele elemente de construcții, se prepară betonul etc. – latina area. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE3, arii, substantiv feminin Compoziție muzicală vocală (cu acompaniament de orchestră, de pian etc.) care face parte dintr-o operă, operetă etc. ♦ Compoziție muzicală instrumentală asemănătoare cu aceea definită mai sus. – Din italiana aria. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arie4: árie4 substantiv feminin [Atestat: NEGRUZZI, C, 124 / V: (înv) aer / Plural: arie4ii / P: a-ri-e / Etimologie: it aria, ger Arie] 1 Compoziție muzicală vocală, care face parte dintr-o operă, operetă etc. 2 Compoziție muzicală instrumentală asemănătoare ariei (1). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE2 ariei forme 1) Compoziție muzicală vocală cu caracter liric, reprezentând un fragment dintr-o operă, dintr-o operetă sau dintr-un oratoriu. 2) Piesă instrumentală cantabilă. [G.-D. ariei; silabe -ri-e] /<lat. area Forme diferite ale cuvantului arie: ariei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE1 substantiv feminin 1. (matematică) întindere, mărime a unei suprafețe limitate. 2. zonă de răspândire a unui fenomen. • areal1. 3. teritoriu în care se vorbește o anumită limbă, un dialect etc. (< latina area) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru arie: 1) árie forme, plural ariĭ saŭ ăriĭ (latina área). Loc rătund în mijlocu căruĭa e un par de care se leagă cîțĭva caĭ ca să treĭere grînele. Vechĭ. Clucer de arie, supraveghetoru hambarelor domnuluĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arie: árie3 substantiv masculin [Atestat: VARLAAM, ap. HEM (1636) / V: arieia / P: arieri-e / Plural: arieii / Etimologie: vsl арин] 1 (Pex de la np Arie) Om rău Cf arianism. 2 (Îs) A fi arie A fi rău la inimă. 3 (Fig; pop) Eretic. corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE2 substantiv feminin compoziție vocală rezervată solistului, cu acompaniament de orchestră, fragment dintr-o operă, oratoriu, cantată etc. 2. piesă instrumentală cu caracter cantabil. (< italiana aria) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE3, arii, substantiv feminin Compoziție vocală (cu acompaniament de orchestră, de pian etc.) care face parte dintr-o operă, operetă etc. ♦ Cântec, melodie. Arii populare. – It. aria. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Arie: Arie m. 1. faimos ereziarh din Alexandria, care tăgăduia divinitatea lui Isus, fu condamnat în 325 de conciliul din Nicea (280-336); 2. figurat eretic: Arie spurcată! (Arian). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul general de stiințe. Științe ale limbii dă următoarea definitie pentru arie: árie substantiv feminin teritoriu delimitat de o isoglosă sau de un grup de isoglose, pe care se înregistrează una sau mai multe particularități lingvistice. Definiție sursă: Dicționar general de stiințe. Științe ale limbii |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru arie: árie (matematică, agr., muzică) substantiv feminin (silabe -ri-e), articulat ária (silabe -ri-a), genitiv dativ articulat áriei; plural árii, articulat áriile (silabe -ri-i-); (matematică) simbol A Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARIE: ARIE substantiv arman, (învechit și regional) siliște, (regional) țarc, (prin Moldova și Bucovina) năsadă. (arie pentru treierat grîul.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ARIE: ARIE (ARIUS) (c. 256-336), preot creștin din Alexandria, originar din Cirenaica. Întemeietorul arianismului. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru arie: árie (-ri-e) substantiv feminin, articulat ária (-ri-a), genitiv dativ articulat áriei; plural árii, articulat áriile (-ri-i-); (matematică) simbol A Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARIE: ARIE s. 1. compartiment, domeniu, sector, sferă. (arie de aplicare.) 2. (biologie) areal. (arie unei specii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru arie: arie forme 1. împrejmuire unde se treeră grânele; 2. orice suprafață netedă. [latina AREA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru arie: árie (árii), substantiv feminin – Melodie, compoziție muzicală. It. aria (secolul XIX). Forme diferite ale cuvantului arie: árii Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru arie: *2) árie forme (it. ária, limba franceza air. vezi aer 1 și malarie). Cîntec, melodie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru arie: arie forme muzică șir de note cari compun un cântec (= italiana aria). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARIE: ARIE substantiv (muzică) cîntec, melodie. (arie populare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE s. 1. vezi domeniu. 2. vezi areal. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE substantiv verbal curte, ogradă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru arie: arie substantiv verbal CURTE. OGRADĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ARIE: ÁRIE substantiv verbal cântec. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'ARIE' ARIDICÁARIDICÁTARIDITÁTEaridizáÁRIEÁRIE DIALECTALĂarie sursăariélARIENÉSC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ARIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului arie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 109 / P: arieri-e / Plural: arieii / Etimologie: lat area cf franceza aire] 1 Suprafața unei figuri exprimată numeric. 4 Îs arie lingvistică Zonă de răspândire a unei limbi, a unui dialect, a unui fenomen lingvistic. 5 Îs arie laterală sau periferică Zonă lingvistică de la marginea teritoriului de formare a unei limbi sau a unui grup de limbi înrudite. Moldova 13 / V: înv are / P: a-ri-e / Plural: arieii, reg ării / Etimologie: moștenit din latinescul area] 1 Loc neted și bătătorit circular pe care se treieră cerealele Si: pop arman. 4 Înv îs Clucer sau za de arie Clucer. 6 Pop; îe A începe la arie A treiera. ÁRIE1 ariei forme 1 Loc special amenajat unde se adună și se treieră cerealele; fățare. Ariea cercului. Ariea preocupărilor. árie4 substantiv feminin [Atestat: NEGRUZZI, C, 124 / V: înv aer / Plural: arieii / P: a-ri-e / Etimologie: it aria, ger Arie] 1 Compoziție muzicală vocală, care face parte dintr-o operă, operetă etc. ÁRIE2 ariei forme 1 Compoziție muzicală vocală cu caracter liric, reprezentând un fragment dintr-o operă, dintr-o operetă sau dintr-un oratoriu. HEM 1636 / V: arieia / P: arieri-e / Plural: arieii / Etimologie: vsl арин] 1 Pex de la np Arie Om rău Cf arianism. 2 Îs A fi arie A fi rău la inimă. Arie pentru treierat grâul. Arie pentru treierat grîul. Arie de aplicare. Arie unei specii. Arie populare. |
GRAMATICA cuvântului ARIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului arie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ARIE poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE arie? Vezi cuvântul arie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul arie?[ a-ri-e ] Se pare că cuvântul arie are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ARIE Inţelegi mai uşor cuvântul arie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeArie laterală sau periferică = zonă situată la periferia teritoriului pe care se vorbește un dialect sau o limbă Fenomenele de limbă arhaice se păstrează adesea numai în ariile laterale ale unui teritoriu ▭ Arie continuă = teritoriu pe suprafața căruia un fenomen de limbă este răspîndit în mod continuu |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ARIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ou cu zeamă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul arie are forma: árii
