 | as |
|
| Arguţie [ ar-gu-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU arguţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului argutie în mai multe dicționareDefinițiile pentru argutie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARGUȚIE: ARGUȚÍE, arguții, substantiv feminin (Franțuzism) Argumentare care se sprijină pe fapte nesemnificative, pe do vezi netemeinice, pe false interpretări; subtilitate exagerată în argumentare. Omul trecutului... sofistul... poate chiar și tipicarul plin de arguții, a luat-o și în rîndul acesta pe dinainte. ODOBESCU, S. III 453. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arguție: argúție substantiv feminin [Atestat: ODOBESCU, S. III, 453 / P: argutieție / Plural: argutieii / Etimologie: lat argutia] (Liv) 1 Subtilitate (exagerată) în argumentare (3) Cf chichiță, chițibuș. 2 Argumentare sprijinită pe fapte nesemnificative. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ARGUȚIE: ARGUȚÍE substantiv feminin (Rar) Argumentare sprijinită pe fapte neînsemnate, fără semnificație; subtilitate în argumentare. [Gen. -iei. / < limba franceza argutie, italiana arguzia < latinat. argutia]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARGUȚIE: ARGUȚÍE, arguții, substantiv feminin (Franțuzism) Argumentare bazată pe fapte nesemnificative sau false; subtilitate exagerată în argumentare. – în franceză argutie (neologism din limba latină argutia). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARGUȚIE: ARGUȚÍE substantiv feminin (livresc) Argumentare sofistică bazată pe fapte nesemnificative sau nesigure; subtilitate exagerată în argumentare. – Din limba franceza argutie, latina argutia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARGUȚIE: ARGUȚÍE substantiv feminin (livresc) Argumentare sofistică bazată pe fapte nesemnificative sau nesigure; subtilitate exagerată în argumentare. – Din limba franceza argutie, latina argutia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ARGUȚIE: ARGUȚÍE substantiv feminin 1. argumentare sprijinită pe fapte neînsemnate, fără semnificație. 2. subtilitate exagerată în argumentare. (< limba franceza argutie, latina argutia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru arguție: *argúție forme (latina argútia). Subtilitate vană, argument subtil și fals. – Și -íe (după limba franceza ). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru arguție: arguțíe (livresc) substantiv feminin, articulat arguțía, genitiv dativ arguțíi, articulat arguțíei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru arguție: arguțíe substantiv feminin, articulat arguțía, g. -d. articulat arguțíei; plural arguțíi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru arguție: arguție forme 1. raționament subtil: 2. plural deșerte subtilități. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ARGUTIE' ARGUMENTUM BACULINUMARGUNÁRGUSargútarguțíeARGYREIAArgyreia cuneataArgyreia speciosaArgyreia tiliifolia |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL arguție Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului arguție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii III, 453 / P: arguțieție / Plural: arguțieii / Etimologie: lat argutia] Liv 1 Subtilitate exagerată în argumentare 3 Cf chichiță, chițibuș. |
GRAMATICA cuvântului arguție? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului arguție. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul arguție poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE arguţie? Vezi cuvântul arguţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul arguţie?[ ar-gu-ţi-e ] Se pare că cuvântul arguţie are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala pe brodite?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul arguție are forma: arguțíi
