 | as |
|
| Arestare [ a-res-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU arestare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului arestare în mai multe dicționareDefinițiile pentru arestare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arestare: arestáre substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: arestaretări / Etimologie: aresta] 1 Privare de libertate a unei persoane condamnate sau învinuite Si: (îvr) arestăluire, (înv) arestuire, arestát1 (înv) întemnițare, (pop) popreală. 2 (Îs) Mandat de arestare Act oficial emis pentru arestarea unui (presupus) inculpat. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARESTARE: ARESTARE substantiv (juridic) 1. arest, deținere, închidere, întemnițare, reținere, (popular) popreală. (După arestare lui...) 2. capturare, prindere, prins, (învechit) prinsoare, prinsură, prinzare. (arestare unui hoț dispărut.) 3. ridicare. (arestare lui de la domiciliu.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARESTARE: ARESTÁRE, arestări, substantiv feminin Acțiunea de a aresta. • Mandat de arestare = ordin scris, emis de o autoritate judiciară, prin care se dispune arestarea cuiva. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARESTARE: ARESTÁRE, arestări, substantiv feminin Acțiunea de a aresta; arestuire. – vezi aresta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARESTARE: ARESTÁRE, arestări, substantiv feminin Acțiunea de a aresta; arestuire. – vezi aresta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru arestare: arestare forme fapta de a aresta și starea persoanei arestate. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru arestare: arestáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat arestării; plural arestări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru arestare: arestáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat arestắrii; plural arestắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ARESTARE: ARESTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a aresta. [< aresta]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARESTARE: ARESTÁRE, arestări, substantiv feminin Acțiunea de a aresta. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru arestare: *arestáre forme Acțiunea de a aresta. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Arestare: Arestare ≠ eliberare Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'ARESTARE' ARESTĂLUÍREARESTĂLUÍTARESTÁNTarestántăARESTÁREARESTÁTaréșteAresteaarestéz |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Arestare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului arestare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Arestáre substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: arestaretări / Etimologie: aresta] 1 Privare de libertate a unei persoane condamnate sau învinuite Si: îvr arestăluire, înv arestuire, arestát1 înv întemnițare, pop popreală. 2 Îs Mandat de arestare Act oficial emis pentru arestarea unui presupus inculpat. Arestare a unui suspect. Arestare unui hoț dispărut. Arestare lui de la domiciliu. După arestare lui. Arestare unui hoț dispărut. Arestare lui de la domiciliu. |
GRAMATICA cuvântului Arestare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului arestare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Arestare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE arestare? Vezi cuvântul arestare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul arestare?[ a-res-ta-re ] Se pare că cuvântul arestare are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Arestare Inţelegi mai uşor cuvântul arestare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Mandat de arestare = ordin scris, emis de o autoritate judiciară, prin care se dispune arestarea cuiva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Arestare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în pierdere?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul arestare are forma: arestări
