 | as |
|
| Arcui [ ar-cu-i ] VEZI SINONIME PENTRU arcui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului arcui în mai multe dicționareDefinițiile pentru arcui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a arcui (forma la infinitiv) A arcui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ARCUI: ARCUÍ, arcuiesc, verb IV. reflexiv A se îndoi în formă de arc; a se încovoia. Îl văd deodată apărînd cu ochii scînteietori arcuindu-se la picioarele țîțacăi și frecîndu-se de rochia dumnisale de tafta. SADOVEANU, N. forme 34. Sprîncenele se lăsau în jos, arcuindu-se pe deasupra ochilor și subțiindu-se din ce în ce. SADOVEANU, O. VI 117. Șira spinării îi era mlădioasă încă pentru a se arcui. ANGHEL, PR. 52. • intranzitiv (Rar) Mîna dreaptă intra, se umplea în semănătoarea atîrnată de gît, brațul drept se întindea, arcuiri frumos, și din mînă picurau pe pămînt boabele de orz bălan, ca niște mărgele. SANDU-ALDEA, despre N. 287. ♦ tranzitiv A construi în formă de arc. Pod alb ați arcuit peste abise, Podind și hăul dintre fapt și vise. TOMA, C. vezi 362. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru arcui: arcuí [Atestat: POENARU, ap. DA / prezentul indicativ: arcuiesc / Etimologie: arc + -ui] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) îndoi în formă de arc (1). 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) încovoia. 5 verb reflexiv: (Înv; despre bârne, tavane etc.) A se deforma la mijloc. 6 verb tranzitiv: (Pfm; fig; rar) A bate. 7 verb tranzitiv: (Pfm; fig; rar) A pedepsi. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ARCUI: ARCUI verb 1. a (se) curba, a (se) încovoia, a (se) îndoi, (livresc) a (se) cambra, a (se) recurba, (învechit și regional) a (se) încujba, a (se) scovîrda. (arcui o bară metalică.) 2. a se bolti. (Tavanul se arcui elegant.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ARCUI: ARCUÍ, arcuiesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A (se) îndoi în formă de arc; a (se) încovoia. ♦ tranzitiv figurat A bate; a pedepsi. – Arc + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ARCUI: ARCUÍ, arcuiesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A (se) îndoi în formă de arc; a (se) încovoia. ♦ tranzitiv figurat A bate; a pedepsi. – Arc + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru arcui: arcuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele arcuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea arcuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural arcuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru arcui: arcuí (a arcui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele arcuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea arcuiá; conjunctiv prezent 3 să arcuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ARCUI: ARCUÍ, arcuiesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A (se) îndoi în formă de arc; a (se) încovoia. – Din arc. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
CUVINTE APROPIATE DE 'ARCUI' ARCTURUSARCUÁT, -ĂarcubalístăarcubalistárARCUÍARCUÍREARCUÍTarcuitorARCUITÚRĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ARCUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului arcui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii DA / prezentul indicativ: arcuiesc / Etimologie: arc + -ui] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se îndoi în formă de arc 1. Arcui o bară metalică. Tavanul se arcui elegant. Arcuí a arcui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele arcuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea arcuiá; conjunctiv prezent 3 să arcuiáscă. Tavanul se arcui elegant. |
GRAMATICA cuvântului ARCUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului arcui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ARCUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE arcui? Vezi cuvântul arcui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul arcui?[ ar-cu-i ] Se pare că cuvântul arcui are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ARCUI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A scoate sau a da la iveală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
