 | as |
|
| Apropria [ a-pro-pri-a ] VEZI SINONIME PENTRU apropria PE ESINONIME.COM definiția cuvântului apropria în mai multe dicționareDefinițiile pentru apropria din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a apropria (forma la infinitiv) A apropria conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru APROPRIA: APROPRIÁ, apropriez, verb I. tranzitiv 1. (Construit cu dativul persoanei) A face propriu, al său; a-și însuși un lucru străin. [I. Heliade Radulescu] își atribuia și-și apropria toate evenimentele politice în general și revoluția de la 1848 în special. GHICA, S. A. 88. 2. (Urmat de determinări în dativ) A face ca ceva să fie propriu, potrivit, apt pentru un anumit scop. – Pronunțat: -pri-a. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru APROPRIA: APROPRIÁ verb I. trecut 1. A-și însuși un lucru (străin). 2. A face (ceva) să devină potrivit pentru un scop anumit. [pronume -pri-a, p.i., 3,6 -iază, gerunziu -iind, participiu -iat. / < limba franceza approprier, conform latina, italiana appropriare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru apropria: apropria verb tranzitiv: [Atestat: (a. 1848) URICARIUL X, 15/33 / P: apropriapri-a / V: apropriapia2 / prezentul indicativ: apropriaiez / Etimologie: lat appropriare] 1 (Cdtp) A-și însuși un lucru (străin). 2 A adapta un lucru pentru un anumit scop Vz: acomoda. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru APROPRIA: APROPRÍA, apropriez, verb I. tranzitiv 1. A-și însuși un lucru (străin). 2. A face ca un lucru să fie potrivit pentru un anumit scop. [ pronunție: -pri-a] – Din limba franceza approprier, latina appropriare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru APROPRIA: APROPRIÁ, apropriez, verb I. tranzitiv 1. A-și însuși un lucru (străin). 2. A face ca un lucru să fie potrivit pentru un anumit scop. [ pronunție: -pri-a] – Din limba franceza approprier, latina appropriare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru APROPRIA: APROPRÍA, apropriez, verb I. tranzitiv 1. A-și însuși un lucru (străin). 2. A face ca ceva să fie potrivit pentru un anumit scop. [ pronunție: -pri-a] – în franceză approprier (neologism din limba latină appropriare). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru apropria: apropriá (a face propriu) verb (silabe -pro-pri-a), indicativ prezent persoana întâi singular: eu apropriéz, persoana a treia singular: el / ea și plural apropriáză, persoana întâi plural: noi apropriém (silabe -pri-em); gerunziu apropriínd (silabe -pri-ind) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru APROPRIA: APROPRIÁ verb trecut 1. a-și însuși lucruri sau bunuri străine; a-și atribui. 2. a face să devină potrivit (pentru). (< limba franceza approprier, latina appropriare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru apropria: apropriá (a apropria) (a-și însuși) (a-pro-pri-a) verb, indicativ prezent 3 apropriáză, persoana întâi plural: noi apropriém (-pri-em); gerunziu apropriínd (-pri-ind) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru APROPRIA: APROPRIA verb a-și atribui, a-și însuși. (Își apropria ceva ce nu i se cuvine de drept.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru APROPRIA: APROPRIÁ verb vezi adapta, potrivi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru apropria: apropria verb vezi ADAPTA. POTRIVI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'APROPRIA' apropóntapropósAPROPÓUapropózitoAPROPRÍAapropriábilapropriáreAPROPRIÁTapropriație |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL apropria Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului apropria dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 1848 URICARIUL X, 15/33 / P: apropriapri-a / V: apropriapia2 / prezentul indicativ: apropriaiez / Etimologie: lat appropriare] 1 Cdtp A-și însuși un lucru străin. Apropriá a apropria a-și însuși a-pro-pri-a verb, indicativ prezent 3 apropriáză, persoana întâi plural: noi apropriém -pri-em; gerunziu apropriínd -pri-ind. Își apropria ceva ce nu i se cuvine de drept. Își apropria ceva ce nu i se cuvine de drept. |
GRAMATICA cuvântului apropria? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului apropria. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul apropria poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE apropria? Vezi cuvântul apropria desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul apropria?[ a-pro-pri-a ] Se pare că cuvântul apropria are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL apropria |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Substantiv în expresie a fi sau a ajunge la aman?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul apropria se conjugă: ei ele apropriáză
