 | as |
|
| Apolitic [ a-po-li-tic ] VEZI SINONIME PENTRU apolitic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului apolitic în mai multe dicționareDefinițiile pentru apolitic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru APOLITIC: APOLÍTIC, -Ă, apolitici, -e, adjectiv (Despre oameni, prin extensie despre opere, concepții etc.) Care pretinde a fi lipsit de spirit politic, care se arată indiferent față de viața politică, dar care susține prin această atitudine politica reacționară; rupt de politică. • (Substantivat) Văditele rele intenții [ale burgheziei] voiau... să demonstreze că I. L. Caragiale este... un «apolitic». Scopul tuturor era... denaturarea operei caragialene și smulgerea ei din mîna poporului, care o putea întrebuința ca o puternică armă de luptă. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr.. 104, 23/1. Forme diferite ale cuvantului apolitic: apolitic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru apolitic: apolític, apolitică smf, a [Atestat: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 104, 23/1 / Plural: apoliticici, -ice / Etimologie: franceza apolitique, rs aпoлитичный] 1-2 (Persoană) care este (pretinde a fi) lipsit(ă) de spirit politic. 3-4 (Persoană) care rămâne străină de viața politică. Forme diferite ale cuvantului apolitic: apolitică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru APOLITIC: APOLÍTIC, -Ă, apolitici, -ce, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care este în afara politicii, care nu se ocupă cu politica. 2. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care susține sau practică apolitismul. – Din limba franceza apolitique, (2) și după limba rusă apoliticĭnîi. Forme diferite ale cuvantului apolitic: apolitic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru APOLITIC: APOLÍTIC, -Ă, apolitici, -ce, adjectiv, substantiv masculin și forme 1. Adj. Care este în afara politicii, care nu se ocupă cu politica. 2. Adj. substantiv masculin și forme (Persoană) care susține sau practică apolitismul. – Din limba franceza apolitique, (2) și după limba rusă apoliticĩnâi. Forme diferite ale cuvantului apolitic: apolitic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru APOLITIC: APOLÍTIC, -Ă adjectiv, substantiv masculin și forme (Cel) lipsit de spirit politic, care arogă indiferență față de politică. [conform limba franceza apolitique, italiana apolitico]. Forme diferite ale cuvantului apolitic: apolitic-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru APOLITIC: APOLÍTIC, -Ă, apolitici, -e, adjectiv (Adesea substantivat) Care susține sau practică apolitismul. – It. apolitico (< greacă). Forme diferite ale cuvantului apolitic: apolitic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru APOLITIC: APOLÍTIC apoliticcă (apoliticci, apoliticce) și substantival Care ține de apolitism; propriu apolitismului. /<it. apolitico, limba franceza apolitique Forme diferite ale cuvantului apolitic: apoliticcă apoliticci apoliticce Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru apolitic: apolític adjectiv masculin, substantiv masculin, plural apolítici; adjectiv feminin, substantiv feminin apolítică, plural apolítice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru APOLITIC: APOLÍTIC, -Ă adjectiv, substantiv masculin forme (cel) lipsit de spirit politic. (< limba franceza apolitique) Forme diferite ale cuvantului apolitic: apolitic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru apolitic: apolític adjectiv, substantiv masculin → politic Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'APOLITIC' APOLÍNICapolinísmAPOLÍSApolitețeAPOLÍTICAPOLITÍSMApolloApollodorApollon |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL apolitic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului apolitic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Apolític, apolitică smf, a [Atestat: CONTEMP. 104, 23/1 / Plural: apoliticici, -ice / Etimologie: franceza apolitique, rs aпoлитичный] 1-2 Persoană care este pretinde a fi lipsită de spirit politic. APOLÍTIC apoliticcă apoliticci, apoliticce și substantival Care ține de apolitism; propriu apolitismului. |
GRAMATICA cuvântului apolitic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului apolitic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul apolitic poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE apolitic? Vezi cuvântul apolitic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul apolitic?[ a-po-li-tic ] Se pare că cuvântul apolitic are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Malic adjectiv chimie; în sintagma acid malic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul apolitic are forma: apolítici
