eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție apa


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Apă [ a-pă ]
VEZI SINONIME PENTRU apă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului apa în mai multe dicționare

Definițiile pentru apa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru APĂ:
ÁPĂ, (I) ape, substantiv feminin

I.

1. Lichid transparent și incolor, care, în stare pură, este o combinație de oxigen și hidrogen. Era nevoie de multă apă

– și apa o scotea din gîrla cu care se învecina curtea lui. PAS, L. I 71.
       • Apă dulce = (în opoziție cu apa sărată a mărilor) apă de izvoare și de rîuri. Pești de mare și pești de apă dulce.
       • Apă minerală = apă care conține în soluție săruri, gaze și substanțe radioactive. (De obicei eliptic, urmat de numele localității respective introdus prin prepoziție «de») Apă de Căciulata. Apă de Slănic.
       • Apă moale = apă care conține foarte puțin calcar (de exemplu apa de ploaie).
       • Expresia: (Familiar) Apă de ploaie = vorbe goale, fără conținut; palavre. (Familiar) A bate apa în piuă sau a bate apa să se aleagă untul = a spune mereu același lucru, a vorbi mult și fără rost. A îmbăta (pe cineva) cu apă rece = a încînta (pe cineva) cu vorbe goale, cu făgăduieli. A fierbe (pe cineva) fără apă = a-i face (cuiva) necazuri, a-l chinui. A fi (toți) o apă = a fi de o seamă, a fi egali. A face o apă din... = a șterge deosebirile dintre..., a face uniform, egal. A face a apă din toate acele popoare... iată ceea ce se frămîntase... în creierii lui Iosif al II-lea. ODOBESCU, S. III 521. A intra la apă = a) (despre țesături) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) figurat a ajunge într-o situație grea. A băga (pe cineva) la apă = a-i face (cuiva) un mare necaz sau o mare neplăcere A nu avea (nici) după ce bea apă = a nu avea ce mînca, a fi sărac lipit. A scoate apă din piatră (seacă) = a reuși într-o întreprindere grea, a dovedi ingeniozitate. Cu una cu alta, mai cu ce avea de la părinți, scoase apă din piatră și ajunse a fi jinduit de multe fete în sat. DELAVRANCEA, S. 24. A duce (sau a căra) apă cu ciurul vezi ciur. A căra apă la puț = a face un lucru inutil. Apa morților = tremurare a aerului în zilele calde, care dă iluzia unei ape curgătoare pe o cîmpie întinsă. vezi miraj, fata morgana. Peste întinderile de la hotarul vederilor jucau valurile apei morților, această fermecătoare și amăgitoare arătare. SANDU-ALDEA, U. P. 57.
       • Cantitate limitată din acest lichid. A spăla rufele în două ape.
       • (În basme și în superstiții) Apă neîncepută = apa scoasă prima oară (într-o anumită zi) dintr-o fîntînă sau dintr-un izvor și folosită în descîntece. Să mă spele în toate zilele cu apă neîncepută, să-mi dea orzul fiert în lapte dulce. ISPIRESCU, L.

15. Apă vie = apă care învie morții. Apă moartă = apă miraculoasă care poate închide rănile sau îmbina părțile corpului unui om tăiat în bucăți. Turnă apă moartă peste toate ranele și se ihchegă carnea. ISPIRESCU, L. 330. Să-mi aducă trei smicele de măr dulce șt apă vie și apă moartă, de unde se bat munții în capete. CREANGĂ, P. 272. Apă sfințită vezi sfințit.

2. Masă de apă (1) formînd un rîu, un lac, o mare etc.; rîu, fluviu, (mai rar) mare. Se simțea rece, curat, ușor ca o apă de munte, ca un vînt de martie. DUMITRIU, N. 247. Am mers pe malul apei, în valuri să-mi îngrop Și cîntecul și-amarul. COȘBUC, P. I 60. Sub plopii rari apele sună Și plopii rari vîjîie-n vînt. COȘBUC, P. I 64. Numai apele în ropot s-aud din munte coborînd. VLAHUȚĂ, O. A. I 29. Trecînd peste nouă mări, peste nouă țări și peste nouă ape mari... CREANGĂ, P. 208. Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă Au venit și-n țara noastră de-au cerut pămînt și apă. EMINESCU, O. I 147. Urciorul nu merge de multe ori la apă (= cel care persistă în acțiuni nejuste trebuie, pînă la urmă, să suporte consecințele faptelor sale).
       • (Adesea determinat prin numele rîului, al fluviului, etc. la genitiv) Abia cătră amiază ajunseră la apa Bistriței. SADOVEANU, B. 69. Pe la poalele acestor munți curge apa Dunării. GOLESCU, î. 55. Apă curgătoare = apă care curge pe o albie înclinată și se varsă în altă apă mai mare. Pîrăul, riul șt fluviul sînt ape curgătoare.
       • Apă stătătoare = apă care se adună în depresiuni ale terenului (baltă, lac, mare). Pești de apă curgătoare Și de apă stătătoare, Cu năvodul pescuiți Și cu undița undiți. ALECSANDRI, P. A. 93. Ape teritoriale vezi teritorial.
       • Locuţiune adverbiala În susul apei vezi sus. În josul apei vezi jos. (în legătură cu verbele «a ști», «a vorbi», «a spune») Ca (de) pe apă sau ca apa = în mod curgător, curent. Parcă ești un zodieri, de le spui toate ca de pe apă! SBIERA, P. 236. Le-ați auzit [cum vorbesc franțuzește]? Ca apa! ALECSANDRI, T. I 166.
       • Expresia: A ști sau a vedea în ce apă (sau ape) se adapă (sau se scaldă) cineva = a cunoaște gîndurile, dispoziția sau apucăturile cuiva. A-l lăsa pe cineva (să se scalde) în apele lui = a-l lăsa pe cineva în voia sa. Orice mîngîiere a mea era de prisos. L-am lăsat în apele lui. SADOVEANU, O. II 232. A pluti în apele cuiva = a fi de părerea cuiva, a-l urma în totul. Sper... că... îți voi fi intrat cu totul în plac și că deocamdată mă pot răsfăța plutind pe deplin în apele tale. ODOBESCU, S. III 155. A nu fi în apele lui sau a nu fi în toate apele = a simți o indispoziție fizică sau psihică, a fi abătut. Iorgule... ai ceva care-mi tăinuiești... Nu ești în apele dumitale. ALECSANDRI, T. 1433. A-i veni (cuiva) apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea cuiva. Îi venise acum și lui Dănilă apa la moară. CREANGĂ, P. 59. A-i lua sau a-i tăia (cuiva) apa de la moară = a crea (cuiva) condiții nefavorabile de acțiune sau de existență. A pescui în apă tulbure = a se folosi de împrejurări tulburi, pentru a realiza un cîștig. A se duce pe apa sîmbetei (sau a Dunării, a gîrlei) = a se prăpădi, a dispărea. Cînd să-și deie pușca-n primire, îl chema la cancelarie majurul, și toată bucuria i se ducea pe apa sîmbetei. CAMILAR, N. 118. Dar dacă s-ar duce pe apa Dunării și a sîmbetei toți ciocoii, poate că n-ar fi rău! PAS, L. 1255. Ce pe apă nu curge vezi curge.
♦ (Mai ales la plural , determinat prin «a rîului», «a mării» etc.) întreaga cantitate de apă a unui rîu, a unei mări etc.; (poetic) valuri, unde. Au venit apele mari.
       • Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele mării. EMINESCU, O. I 199. Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri... Ș-ale rîurilor ape ce sclipesc fugind în ropot. EMINESCU, O. I 76.
       • figurat Apele limpezi ale conștiinței. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 4/5. Lumina lunii străbătea apa geamului și, căzînd pieziș în luciul oglinzii, se revărsa in negrul din odaie. DAN, U. 186.

3. figurat (Mai ales la plural ) Joc de culori, amintind undele apei, pe care îl fac în lumină anumite obiec.e lucioase (pietre prețioase, metale, mătăsuri). Lua fiecare inel, fiecare pereche de cercei, le ridica in fața ochilor, le făcea să-și joace apele și sclipirile în lumina blîndă a flăcării de petrol. DUMITRIU, N. 84. Pe pajiștea verde... se învîrtea hora. Fetele erau în catrințe de lînă, verb reflexiv:îstate în fel de fel de ape. SADOVEANU, O. I 73. Părul... undează, făcind ape-ape. DELAVRANCEA, S. 108. O pală de Taban, cu apele negre pe tăiș și cu mîner de pietre scumpe. ODOBESCU, S. I 132.
♦ Fața, luciul oglinzii. Oglinda era cu rame aurite și cu apa împîclită. C. PETRESCU, A. 338.

II.

1. (Urmat de diverse determinări) Denumire dată unor preparate industriale, farmaceutice sau de parfumerie. Apă de trandafir. Apă de melisă. Apă de ochi.
       • I-am turnat pe gît cîteva lingurițe de apă de colonie. NEGRUZZI, S. I 62.
       • Apă de clor = soluție de clor în apă, folosită ca decolorant și dezinfectant. Apă de var = lapte de var, vezi lapte. Apă tare = numele popular al acidului azotic. Apă regală
       • amestec de acid clorhidric și acid azotic, care dizolvă toate metalele, inclusiv aurul și platina. Apă oxigenată vezi oxigenat.

2. figurat Denumire dată unor secreții apoase ale corpului omenesc: a) lacrimi. Bărbia i-o ridică, s-uită-n ochii-i plini de apă. EMINESCU, O. I 84; b) salivă. (Numai în expresie) A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a avea o poftă mare de ceva, a dori ceva nespus de mult. Le lăsa gura apă la toți după așa bucățică. ISPIRESCU, L. 213; c) sudoare. Din cînd în cînd își scotea batista din buzunar, ștergea apa de pe obrajii dogoriți. C. PETRESCU, S. 106.
       • Expresia: A fi (numai) apă (sau o apă) = a fi foarte transpirat; d) lichid seros secretat de organism în anumite boli. Apă la genunchi. Apă la plămîni (= pleurezie). Apă la cap (= hidrocefalie).
       • Expresia: (Familiar) A avea apă la cap = a fi prost, idiot. A lăsa apă (unui animal) = a sparge o umflătură pentru a permite să se scurgă lichidul colectat; e) lichid în care stă fetusul.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane
Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

apă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru apă:
apă substantiv feminin [Atestat: (a. 1591) ap. GCR I, 38/28 / S: appă / Plural: ape, (rar) apuri / Etimologie: moștenit din latinescul aquo] 1 Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului. 2 (îe) A cere pământ și apa A cere supunere deplină din partea dușmanului (la vechii perși). 3 (îe) A bate apa în piuă A spune mereu aceleași lucruri. 4 (îae) A vorbi mult și fără rost. 5 (îe) Sângele apa nu se face Sentimentul înrudirii de sânge nu slăbește sau nu se pierde niciodată. 6 (îe) A nu avea (nici) după ce bea apa A fi extrem de sărac. 7 (îe) A sorbi (pe cineva) într-o lingură (sau într-un pahar) de apa A plăcea pe cineva foarte mult. 8 (îe) A îmbăta pe cineva cu apa rece A ameți pe cineva cu vorba. 9 (îe) A fierbe pe cineva fără apa A chinui pe cineva fără milă. 10 (îe) A spăla (sau a da) (ceva) în mai multe ape A spăla în mai multe rânduri de apă. 11 (îe) A face un lucru apa A face un lucru să dispară. 12 (îae) A fura un lucru. 13 (îe) A fi (toți) o apa A fi (toți) la fel. 14 (îe) A face o apa (din toate) A șterge toate deosebirile. 15 (îe) A scoate apa din piatră (seacă) A realiza un lucru imposibil. 16 (îae) A fi foarte ingenios. 17 (îe) A scrie pe apa A da uitării. 18 (îae) A nu ține cont (de ceva). 19 (îe) A duce apa cu ciurul A face încercări zadarnice. 20 (îe) A căra apa la puț A face încercări zadarnice. 21 (îe) A face cuiva apa A omorî pe cineva. 22 (îe) A face apa unei lăuze A duce o lăuză la preot ca să o sfințească. 23 (îe) A da apa la șoareci A plânge. 24 (Îs) apa dulce (în opoziție cu apa sărată a mărilor) Apă de băut cu conținut scăzut de sare (din râuri sau lacuri). 25 (îas) Apă potabilă. 26 (Mar;[1] Trs; îs) apa poleită Apă care conține aur. 27 (Îs) apa aspră (sau dură) Apă calcaroasă, care nu e bună de spălat (rufe). 28 (Îs) apa moale (în opoziție cu apa aspră) Apă de ploaie, bună de spălat. 29 (Îs) apa goală (sau chioară) Apă curată, neamestecată cu vin. 30 (Fig; îas) Ciorbă subțire, fără zarzavat sau came. 31 (Fig; îas) Lucru fără valoare. 32 (Îs) apa minerală Apă care conține în soluție săruri, gaze sau substanțe radioactive, având proprietăți terapeutice. 33 (Îs) apa ne(î)ncepută (pentru descântece) Apă proaspătă din care încă nu a băut nimeni. 34 (Îs) apa vie Apă despre care se spune în basmele populare că învie morții. 35 (Îs) apa moartă Apă care poate omorî pe cineva. 36 (Îs) Apa morților Fata morgana vezi morgana. 37 (Îs) apa mare (sau sfințită) Agheasmă. 38 (îc) apa-botează Bobotează. 39 (Îs) apa molinzată Apă sfințită. 40 Masă de apă (1) formând un râu, un lac, o mare etc. 41 (Complinit prin râu, izvor, mare etc.) întreaga masă de apă (1) a râului, a izvorului, a mării etc. 42 (Lpl) Valuri unde. 43 (Îs) apa curgătoare Apă (40) care curge (râu, izvor, fluviu etc.). 44 (Îs) apa stătătoare Apă (40) care nu curge (baltă, lac, mare etc.). 45 (Îs) apa lină Apă (40) care curge încet, fără valuri. 46 (Îs) apa repede Apă (40) (de munte) care curge repede. 47 (Îs) apa adâncă Om potolit în aparență, dar cu o fire ascunsă. 48 (despre o apă curgătoare; îe) în susul apei în partea superioară a cursului apei. 49 (despre o apă curgătoare; îe) în josul apei în partea dinspre vărsare a cursului apei. 50 (îe) A ști (sau a vede) în ce apa (sau ape) se adapă (sau se scaldă) cineva A cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. 51 (îe) A lăsa pe cineva (să se scalde) în apele sale A lăsa pe cineva în voia lui. 52 (îe) Toți se scaldă într-o apa Toți sunt deopotrivă. 53 (îe) A pluti în apele cuiva A fi de aceeași părere cu cineva. 54 (îe) A nu fi (sau a nu călători) în apele sale A nu se simți bine. 55 (îae) A fi abătut. 56 (îae) A fi prost dispus. 57 (îe) A nu fi cu toată apa sau în toate apele sale A nu fi în toate mințile. 58 (îe) A-i veni cuiva apa la moară A se schimba împrejurările în favoarea cuiva. 59 (îe) A-i lua (sau a-i tăia) cuiva apa (de la moară) A schimba împrejurările în defavoarea cuiva. 60 (îae) A pune pe cineva în imposibilitatea de a face ceva. 61 (îe) A scăpa căciula pe apa A pierde ocazia. 62 (îlav) Ca pe apa (sau ca apa) în mod curgător, fluent. 63 (îal) Pe de rost. 64 (îe) A pescui în apa tulbure A profita în urma unei situații confuze. 65 (îsp; îs) Apa sâmbetei Râu care curge pe o câmpie stearpă aflată în jurul iadului și care se revarsă în iad. 66 (Îs) Apa duminicii Râu mare și limpede care curge pe câmpiile din jurul raiului și care se revarsă în rai. 67 (îe) A se duce pe apa sâmbetei A se distruge. 68 (îae) A se pierde. 69 (îe) Duce-te-ai pe (sau cu) apa sâmbetei Lua-te-ar dracul. 70 (îe) A închega apele A face să înghețe apele sau să stea pe locuțiune 71 (îe) Minte de încheagă (sau îngheață) apele Spune minciuni mari. 72 Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase. 73 (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. 74 (Îs) apa de sodă Sifon. 75 (Îs) apa gazoasă Sifon. 76 (Îs) apa oxigenată Lichid cuprinzând o cantitate de oxigen dublă decât apa (1) obișnuită și care are proprietăți dezinfectante și decolorante. 77 (Îs) apa de clor Soluție slabă de clor cu apă (1) folosită ca dezinfectant și decolorant. 78 (Îs) apa de brom Soluție de brom în apă (3,5%) folosită ca decolorant și (rar) dezinfectant. 79 (despre produse industriale, farmaceutice etc.) Indică starea lichidă a preparatului. 80 (Îs) apa acră Apă minerală. 81 (Chm; îs) apa regală Amestec de acid clorhidric și acid azotic, care dizolvă aurul și platina. 82 (Chm; îs) apa tare Acid azotic diluat cu apă (1) folosit în tinichigerie pentru lipit. 83 (Îs) Apa crăiesei Alcoolat de rozmarin. 84 (Mol; îc) apa-de-nimic Preparat pentru tuse. 85 (îc) apa-de-oase Iodură de potasiu. 86-88 (Fig) Denumire a unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.). 89 (Pfm; îe) A-i lăsa (cuiva) gura apa (după ceva) A avea poftă de ceva. 90 (îae; fig) A dori ceva foarte mult. 91 (Reg; îe) Te-a trecut apa sub limbă sau îți îngheață apa sub limbă E ger mare. 92-94 (Pop; îe) A lăsa apa (unui animal) A sparge (sau a înțepa) o bubă, o umflătură ca să se scurgă lichidul din ea. 95 (Fig; îe) A lăsa apa cuiva A scoate cuiva o idee greșită din cap. 96 (Pfm; îe) A fi (numai) (o) apa A fi foarte transpirat. 97 (Pat; pop) Dropică. 98 (Pop; îe) A avea apa la cap A fi hidrocefal. 99 (Fig; îae) A fi prost. 100 (Pop; la vite și cai) Umflătură plină cu lichid a picioarelor de la genunchi în jos. 101 (Pop; îe) Are apa la picioare Se spune despre cineva care alunecă și cade mereu. 102 (înv; îc) Apa trândului Dizenterie. 103 (Pop; îc) apa albă Cataractă. 104 (Pop; îc) apa neagră Glaucom. 105 Dans popular românesc la nunțile țărănești Si: găleata. 106 Melodia după care se execută acest dans. 107 (Reg) Rană. corectată
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

APĂ
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru APĂ:
APĂ (latina aqua) substantiv feminin

1. Lichid incolor, fără miros, fără gust, compus hidrogenat al oxigenului (H2O; p. forme 100 °C; densitatea maximă egală cu 1 la + 4 °C). Formează unul dintre învelișurile Pămîntului; are un important rol în natură; cel mai răspîndit solvent. Apa naturală are dizolvate în ea diferite substanțe.
Apa din atmosferă = apa în stare lichidă, gazoasă sau solidă care se găsește în partea inferioară a atmosferei (troposferă). Apa continentală = parte a hidrosferei care, pe parcursul ciclului apei, se deplasează sau stagnează pe continente (a. stătătoare, curgătoare, de șiroire, de infiltrație, subterane). Apa marină = apa oceanelor și mărilor, sărată (în medie 35 ‰) și mai densă decît cea dulce. Are un volum total de 361 termen militar km3. Apa meteorică vezi meteoric. Apa minerală = apă cu un conținut variabil de săruri, gaze, substanțe minerale, elemente radioactive, care îi conferă proprietăți terapeutice. Apa termală vezi termal. Apa subterană = apa care circulă prin mediul poros-permeabil din scoarța Pămîntului, formînd strate acvifere (a. freatică). Este de origine exogenă (vadoasă și de condensare) și endogenă (juvenilă). Apa de zăcămînt = apa care saturează parțial rocile din zona zăcămintelor de hidrocarburi și, total, rocile din zona acviferă a unui zăcămînt de țiței, cu care este singenetică. Apa de constituție = apa care intră în molecula unor substanțe chimice. Apa de cristalizare = apa pe care o rețin unele substanțe cristaline, formînd cristalohidrați. Apa potabilă vezi potabil. Apa industrială = apa întrebuințată în procesele tehnologice ale întreprinderilor. Apa dură vezi dur. Apa degradată = apa în care se varsă dejecții sau ape reziduale, industriale ori menajere. Apa reziduală = apa cu impurități sau cu substanțe toxice evacuată din întreprinderi, ferme etc. Apa epurată = apa din care au fost îndepărtate, prin procedee mecanice, chimice etc., substanțe dăunătoare antrenate în suspensie sau dizolvate.
♦ Expresia: A intra la apă = a) (despre țesături) a-și micșora dimensiunile la înmuierea în apă (1). b) figurat a ajunge într-o situație grea. Apa de ploaie = (familial) vorbe goale. Apa sfințită = aghiasmă.

2. Masă de apa (1), formînd un rîu, un lac (ape dulci), o mare (ape sărate) etc. Apa continentale pot fi: subterane și de suprafață. Acestea din urmă sînt curgătoare (torenți, rîuri, fluvii), stătătoare (lacuri, mări, oceane) și stagnante (bălți, mlaștini).
Apa moartă = apă (2) în mișcare foarte lentă sau cu întreruperi de scurgere (ex. brațe moarte, lagune etc.).

3. (Dr.) Ape interioare = rîurile, fluviile, lacurile și canalele situate pe teritoriul unui singur stat, mările interioare, apele porturilor și golfurilor interioare, care, ca atare, sînt supuse suveranității acelui stat. Ape teritoriale = porțiunea de mare sau de ocean (variind, în trecut, de la un stat la altul, de obicei între 3 și 12 mile marine; astăzi uneori extinsă la 200 mile marine), de-a lungul coastelor unui stat, supusă suveranității acestuia și formînd o parte integrantă a teritorilui său.

4. figurat (Mai ales la plural ) Joc de culori (asemănător cu apa (2)) pe care îl fac în lumină unele obiecte lucioase.

5. Denumire a unor secreții apoase ale corpului (sudoare, salivă etc.).

6. (Urmat de determinări) Denumire a unor preparate, lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie sau a unor substanțe chimice.
♦ Apă de clor = soluție care conține trei volume de clor dizolvate într-un volum de apă (1), întrebuințată ca decolorant în industria textilă și a hîrtiei; atacă aurul și platina. Apa de var = soluție de hidroxid de calciu preparată din var nestins și apă (1), cu proprietăți antidiareice și antiacide. Apa de plumb = soluție de acetat de plumb, toxică, întrebuințată în medicină, în imprimeria textilă și la prepararea multor combinații ale plumbului. Apa amoniacală = produs secundar obținut în procesul de cocsificare a cărbunilor, care conține săruri de amoniu. Apa de barită = soluție de xidroxid de bariu, folosită pentru absorbția dioxidului de carbon. Apa de Colonia = soluție alcoolică a unui amestec de uleiuri eterice (flori de portocal, rozmarin etc.) întrebuințată în cosmetică pentru mirosul ei plăcut. Apa de Javel = soluție de hipoclorit de potasiu, întrebuințată ca decolorant. Apa grea = combinație a oxigenului cu deuteriul (D2O); a fost obținută (1933) de G.N. Lewis, H.C. Urey și McDonald. Se folosește în tehnica nucleară (moderată). Apa oxigenată vezi oxigenat. Apa regală = amestec format din trei părți acid clorhidric și o parte acid azotic; lichid de culoare galbenă, folosit la dizolvarea unor metale (ex. aurul). (popular) Apa tare = acid azotic.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

APĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru APĂ:
ÁPĂ, (I) ape, substantiv feminin

I.

1. Lichid transparent și incolor care, în stare pură, este o combinație de oxigen și hidrogen.
       • Apă dulce = apă de izvoare și de râuri. Apă minerală = apă care conține săruri, gaze și substanțe radioactive.
       • Expresia: (familial) Apă de ploaie = vorbe goale; palavre. (familial) A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost. A îmbăta (pe cineva) cu apă rece = a încânta (pe cineva) cu vorbe goale. A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel. A intra la apă = a) (despre țesături) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) figurat (despre persoane) a ajunge într-o situație grea. A băga (pe cineva) la apă = a face (cuiva) un mare neajuns. A scoate apă din piatră (seacă) = a reuși să realizezi ceva cu mijloace foarte reduse. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac.
♦ Cantitate limitată din acest lichid.
♦ (În basme și în superstiții) Apă neîncepută = prima apă scoasă (într-o zi) dintr-o fântână sau dintr-un izvor și folosită în descântece. Apă vie = apă miraculoasă care învie morții. Apă moartă = apă miraculoasă care îmbină părțile corpului unui om tăiat sau îi închide rănile.

2. Masă de apă (1) formând un râu, un lac, o mare etc.; râu, fluviu. Am mers pe malul apei (COȘBUC).
       • Ape teritoriale = zonele maritime de-a lungul coastelor mărilor și oceanelor, asupra cărora statele vecine își exercită dreptul lor de suveranitate.
       • Locuţiune adverbiala Ca pe apă (sau ca apa) = în mod curgător, curent. A ști ceva ca pe apă.
       • Expresia: A ști (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. A-l lăsa pe cineva în apele lui = a-l lăsa pe cineva în pace. A nu fi în apele lui = a fi abătut. A-i veni (cuiva) apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea (cuiva). A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile. A pescui în apă tulbure = a se folosi de împrejurări tulburi, pentru dobândirea unui câștig. A se duce pe apa sâmbetei = a se prăpădi, a dispărea.
♦ Întreaga cantitate de apă a unui râu, a unei mări etc.; (la plural , poetic) valuri, unde.

3. figurat Joc de culori, amintind undele apei, pe care îl fac în lumină anumite obiecte lucioase. Fetele erau în catrințe de lână, verb reflexiv:âstate în fel de fel de ape (SADOVEANU).

II.

1. (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice sau de parfumerie. Apă de colonie.
       • Compus: apă-tare = numele popular al acidului azotic.

2. figurat Denumire dată unor secreții apoase ale corpului omenesc (lacrimi, salivă, sudoare etc.). Ștergea apa de pe obrajii dogoriți (C. PETRESCU).
       • Expresia: A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat.

– latina aqua.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

APĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru APĂ:
ÁPĂ, ape, substantiv feminin

I.

1. Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul dintre învelișurile Pământului.
       • Apă de Javel vezi Javel. Apă neagră = glaucom.
       • Expresia: Apă de ploaie = vorbe fără conținut, vorbe goale; (concret) lucru fără valoare. A bate apa ín piuă = a vorbi mult și fără rost. A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel. A intra la apă = a) (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (I 1); b) (familial) a ajunge într-o situație grea, neplăcută. (familial) A băga (pe cineva) la apă = a face (cuiva) un mare neajuns. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac.

2. Masă de apă (I

1) formând un râu, un lac, o mare etc.
       • Ape teritoriale = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrantă a teritoriului acestuia.
       • Locuţiune adverbiala Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător, fluent; pe dinafară. Știe lecția ca pe apă.
       • Expresia: A ști (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace. A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus. A-i veni (cuiva) apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea sa. A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic.
♦ (La plural ) Valuri, unde.

3. figurat (La plural ) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase.

II.

1. (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. Apă de colonie.
       • Apă grea = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare. Apă oxigenată vezi oxigenat. (popular) Apă tare = acid azotic. Apă de clor = soluție care atacă aurul și platina și este folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei. Apă de var = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide.

2. figurat Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.).
       • Expresia: A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat.

– latina aqua.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

APĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru APĂ:
ÁPĂ, ape, substantiv feminin

I.

1. Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelișurile Pământului.
       • Apă neagră = glaucom.
       • Expresia: Apă de ploaie = vorbe fără conținut, vorbe goale; (concret) lucru fără valoare. A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost. A fi (toți) o apă (și un pământ) = a fi la fel. A intra la apă = a) (mai ales despre țesături) a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă (I 1); b) (familial) a ajunge într-o situație grea, neplăcută. (familial) A băga pe cineva la apă = a face (cuiva) un mare neajuns. A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi extrem de sărac.

2. Masă de apă (I

1) formând un râu, un lac, o mare etc.
       • Ape teritoriale = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrală a teritoriului acestuia.
       • Locuţiune adverbiala Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător, fluent; pe dinafară. Știe lecția pe dinafară.
       • Expresia: A ști (sau a vedea) în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva. A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace.A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus. A-i veni (cuiva) apă la moară = a se schimba împrejurările în favoarea lui. A-i lua (cuiva) apa de la moară = a-i crea (cuiva) condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic.
♦ (La plural ) Valuri, unde.

3. figurat (La plural ) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase.

II.

1. (Urmat de determinări) Denumire dată unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc. Apă de colonie.
       • Apă grea = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare. Apă oxigenată vezi oxigenat. (popular) Apă tare = acid azotic. Apă de clor = soluție folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei. Apă de var = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide. Apă deuterică = apă grea.

2. figurat Denumire dată unor secreții apoase ale corpului (lacrimi, salivă, sudoare etc.).
       • Expresia: A-i lăsa (cuiva) gura apă (după ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) apă = a fi foarte transpirat.

– latina aqua.[1]

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

apă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru apă:
ápă (ápe), substantiv feminin –

1. Lichid incolor care formează unul din învelișurile Pămîntului. –

2. Masă de apă, rîu, pîrîu, lac, mare. –

3. Lichid, umoare, secreție. –

4. Reflexe schimbătoare ale obiectelor care strălucesc.

– Mr. apă, megl. apă, apu, istr. ape. latina ăqua (Pușcariu 91; Candrea-Dens.; REW 570; DAR); conform italiana acqua (sard. abba, engad. ouua), vezi prov. aigua, limba franceza eau, cat. aygua, spaniolă agua, portugheză agoa. Sensul 4, comun celorlalte limbi romanice, este propriu și limba neogreacă νερό; uzul limba neogreacă are și alte corespondențe cu limba română, conform a ști (ca) pe apă, limba neogreacă ξέρω σὰ νερό; sau a nu fi în apele sale, limba neogreacă χάνω τὰ νερό μου. conform apos. derivat apar, substantiv masculin (sacagiu), pe care Pușcariu 92 și REW 572a îl derivă direct din latina aquarius, dar care este mai curînd derivat internă, pe baza sufix de agent -ar, conform REW 570; DAR; Graur, Noms dágent, 90; Rosetti, I, 159; apăraie, substantiv feminin (inundație); apătos, adjectiv (apos), formație internă în care sufix -os (< latina ōsus, conform apos) pare să se fi confundat cu terminația -tos de la vîrtos, muntos, sănătos etc. (Pușcariu 95 și DAR propun un prototip latina *aquatōsus, care nu pare a fi mai clar); apătoșa, verb (a țîșni apă, a se umple de apă); apșoară, substantiv feminin (rîușor, pîrîu).
Forme diferite ale cuvantului apa: apaápe

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

APĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru APĂ:
APĂ s.

1. pîrîu. (A sărit cu ușurință apa.)

2. rîu. (apa sălta jucăușă pe pragul stîncilor.)

3. fluviu. (Dunărea este una dintre apa mari ale Europei.)

4. mare. (Pînă în Grecia a călătorit pe apa.)

5. fîntînă, puț, (regional) bunar, (învechit) cișmea. (Du-te la apa și adu o găleată plină.)

6. cișmea, (învechit) hazna. (apa e instalată în curte.)

7. înnădușeală, nădușeală, sudoare, transpirație, (rar) sudație, (regional) asud, năbușeală, năduf. (Era tot numai o apa, de alergătură.)

8. (chimie) apă de Colonia = colonie, (popular) odicolon; apă de var = lapte de var; apă minerală = borviz, (regional) borcut, (învechit) apă gazoasă, apă metalică, apă metalicească; apă oxigenată = peroxid de hidrogen.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

APA
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru APA:
APA, comerț în jud. Satu Mare, în lunca Someșului; 3.257 locuțiune (1991). Expl. de balast. Stație de c. forme Biserică (secolul 15). Importante vestigii arheologice din epoca bronzului.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

APĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru APĂ:
ÁPĂ substantiv verbal ciroză hidrică, hidropizie, lacrimi, salivă, scuipat, scuipătură, spută.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

apă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru apă:
apă substantiv verbal CIROZĂ HIDRICĂ. HIDROPIZIE. LACRIMI. SALIVĂ. SCUIPAT. SCUIPĂTURĂ. SPUTĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

apă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru apă:
ápă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ápei; plural ápe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

apă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru apă:
ápă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ápei; plural ápe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'APA'
AORTOTOMÍEAOTUSAotus gracillimaAP.ÁPĂápă ácrăápă álbăápă amoniacálăÁPĂ ape

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL apă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului apă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
2 îe A cere pământ și apă A cere supunere deplină din partea dușmanului la vechii perși.
5 îe Sângele apă nu se face Sentimentul înrudirii de sânge nu slăbește sau nu se pierde niciodată.
6 îe A nu avea nici după ce bea apă A fi extrem de sărac.
7 îe A sorbi pe cineva într-o lingură sau într-un pahar de apă A plăcea pe cineva foarte mult.
8 îe A îmbăta pe cineva cu apă rece A ameți pe cineva cu vorba.
9 îe A fierbe pe cineva fără apă A chinui pe cineva fără milă.
11 îe A face un lucru apă A face un lucru să dispară.
13 îe A fi toți o apă A fi toți la fel.
14 îe A face o apă din toate A șterge toate deosebirile.
15 îe A scoate apă din piatră seacă A realiza un lucru imposibil.
17 îe A scrie pe apă A da uitării.
19 îe A duce apă cu ciurul A face încercări zadarnice.
20 îe A căra apă la puț A face încercări zadarnice.
21 îe A face cuiva apă A omorî pe cineva.
22 îe A face apă unei lăuze A duce o lăuză la preot ca să o sfințească.
23 îe A da apă la șoareci A plânge.
24 Îs apă dulce în opoziție cu apa sărată a mărilor Apă de băut cu conținut scăzut de sare din râuri sau lacuri.
26 Mar;[1] Trs; îs apă poleită Apă care conține aur.
27 Îs apă aspră sau dură Apă calcaroasă, care nu e bună de spălat rufe.
28 Îs apă moale în opoziție cu apă aspră Apă de ploaie, bună de spălat.
29 Îs apă goală sau chioară Apă curată, neamestecată cu vin.
32 Îs apă minerală Apă care conține în soluție săruri, gaze sau substanțe radioactive, având proprietăți terapeutice.
33 Îs apă neîncepută pentru descântece Apă proaspătă din care încă nu a băut nimeni.
34 Îs apă vie Apă despre care se spune în basmele populare că învie morții.
35 Îs apă moartă Apă care poate omorî pe cineva.
37 Îs apă mare sau sfințită Agheasmă.
38 îc apă-botează Bobotează.
39 Îs apă molinzată Apă sfințită.
43 Îs apă curgătoare Apă 40 care curge râu, izvor, fluviu etc.
44 Îs apă stătătoare Apă 40 care nu curge baltă, lac, mare etc.
45 Îs apă lină Apă 40 care curge încet, fără valuri.
46 Îs apă repede Apă 40 de munte care curge repede.
47 Îs apă adâncă Om potolit în aparență, dar cu o fire ascunsă.
50 îe A ști sau a vede în ce apă sau ape se adapă sau se scaldă cineva A cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva.
52 îe Toți se scaldă într-o apă Toți sunt deopotrivă.
58 îe A-i veni cuiva apă la moară A se schimba împrejurările în favoarea cuiva.
61 îe A scăpa căciula pe apă A pierde ocazia.
62 îlav Ca pe apă sau ca apa în mod curgător, fluent.
64 îe A pescui în apă tulbure A profita în urma unei situații confuze.
74 Îs apă de sodă Sifon.
75 Îs apă gazoasă Sifon.
76 Îs apă oxigenată Lichid cuprinzând o cantitate de oxigen dublă decât apa 1 obișnuită și care are proprietăți dezinfectante și decolorante.
77 Îs apă de clor Soluție slabă de clor cu apă 1 folosită ca dezinfectant și decolorant.
78 Îs apă de brom Soluție de brom în apă 3,5% folosită ca decolorant și rar dezinfectant.
80 Îs apă acră Apă minerală.
81 Chm; îs apă regală Amestec de acid clorhidric și acid azotic, care dizolvă aurul și platina.
82 Chm; îs apă tare Acid azotic diluat cu apă 1 folosit în tinichigerie pentru lipit.
84 Mol; îc apă-de-nimic Preparat pentru tuse.
85 îc apă-de-oase Iodură de potasiu.
89 Pfm; îe A-i lăsa cuiva gura apă după ceva A avea poftă de ceva.
91 Reg; îe Te-a trecut apă sub limbă sau îți îngheață apa sub limbă E ger mare.
92-94 Pop; îe A lăsa apă unui animal A sparge sau a înțepa o bubă, o umflătură ca să se scurgă lichidul din ea.
95 Fig; îe A lăsa apă cuiva A scoate cuiva o idee greșită din cap.
96 Pfm; îe A fi numai o apă A fi foarte transpirat.
98 Pop; îe A avea apă la cap A fi hidrocefal.
101 Pop; îe Are apă la picioare Se spune despre cineva care alunecă și cade mereu.
103 Pop; îc apă albă Cataractă.
104 Pop; îc apă neagră Glaucom.
A sărit cu ușurință apă.
Apă sălta jucăușă pe pragul stîncilor.
Dunărea este una dintre apă mari ale Europei.
Pînă în Grecia a călătorit pe apă.
Du-te la apă și adu o găleată plină.
Apă e instalată în curte.
Era tot numai o apă, de alergătură.

GRAMATICA cuvântului apă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului apă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul apă poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul apă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul apă are forma: ápe
VEZI PLURALUL pentru apă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE apă?
Vezi cuvântul apă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul apă?
[ a-pă ]
Se pare că cuvântul apă are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL apă
Inţelegi mai uşor cuvântul apă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Apă dulce = în opoziție cu apa sărată a mărilor apă de izvoare și de rîuri
Apă minerală = apă care conține în soluție săruri, gaze și substanțe radioactive
Apă moale = apă care conține foarte puțin calcar de exemplu apa de ploaie
Familiar Apă de ploaie = vorbe goale, fără conținut; palavre
Familiar A bate apa în piuă sau a bate apa să se aleagă untul = a spune mereu același lucru, a vorbi mult și fără rost
A îmbăta pe cineva cu apă rece = a încînta pe cineva cu vorbe goale, cu făgăduieli
A fierbe pe cineva fără apă = a-i face cuiva necazuri, a-l chinui
A fi toți o apă = a fi de o seamă, a fi egali
= a șterge deosebirile dintre
A intra la apă = a despre țesături a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b figurat a ajunge într-o situație grea
A băga pe cineva la apă = a-i face cuiva un mare necaz sau o mare neplăcere A nu avea nici după ce bea apă = a nu avea ce mînca, a fi sărac lipit
A scoate apă din piatră seacă = a reuși într-o întreprindere grea, a dovedi ingeniozitate
A căra apă la puț = a face un lucru inutil
Apa morților = tremurare a aerului în zilele calde, care dă iluzia unei ape curgătoare pe o cîmpie întinsă
În basme și în superstiții Apă neîncepută = apa scoasă prima oară într-o anumită zi dintr-o fîntînă sau dintr-un izvor și folosită în descîntece
Apă vie = apă care învie morții
Apă moartă = apă miraculoasă care poate închide rănile sau îmbina părțile corpului unui om tăiat în bucăți
Apă curgătoare = apă care curge pe o albie înclinată și se varsă în altă apă mai mare
Apă stătătoare = apă care se adună în depresiuni ale terenului baltă, lac, mare
în legătură cu verbele «a ști», «a vorbi», «a spune» Ca de pe apă sau ca apa = în mod curgător, curent
A ști sau a vedea în ce apă sau ape se adapă sau se scaldă cineva = a cunoaște gîndurile, dispoziția sau apucăturile cuiva
A-l lăsa pe cineva să se scalde în apele lui = a-l lăsa pe cineva în voia sa
A pluti în apele cuiva = a fi de părerea cuiva, a-l urma în totul
A nu fi în apele lui sau a nu fi în toate apele = a simți o indispoziție fizică sau psihică, a fi abătut
A-i veni cuiva apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea cuiva
A-i lua sau a-i tăia cuiva apa de la moară = a crea cuiva condiții nefavorabile de acțiune sau de existență
A pescui în apă tulbure = a se folosi de împrejurări tulburi, pentru a realiza un cîștig
A se duce pe apa sîmbetei sau a Dunării, a gîrlei = a se prăpădi, a dispărea
Apă de clor = soluție de clor în apă, folosită ca decolorant și dezinfectant
Apă de var = lapte de var, vezi lapte
Apă tare = numele popular al acidului azotic
Numai în expresie A-i lăsa cuiva gura apă după ceva = a avea o poftă mare de ceva, a dori ceva nespus de mult
A fi numai apă sau o apă = a fi foarte transpirat; d lichid seros secretat de organism în anumite boli
Familiar A avea apă la cap = a fi prost, idiot
A lăsa apă unui animal = a sparge o umflătură pentru a permite să se scurgă lichidul colectat; e lichid în care stă fetusul
Din atmosferă = a
Continentală = parte a hidrosferei care, pe parcursul ciclului apei, se deplasează sau stagnează pe continente a
Marină = apa oceanelor și mărilor, sărată în medie 35 ‰ și mai densă decît cea dulce
Minerală = apă cu un conținut variabil de săruri, gaze, substanțe minerale, elemente radioactive, care îi conferă proprietăți terapeutice
Subterană = a
De zăcămînt = a
De constituție = a
De cristalizare = a
Industrială = a
Degradată = a
Reziduală = a
Epurată = a
♦ Expresia: A intra la apă = a despre țesături a-și micșora dimensiunile la înmuierea în apă 1
De ploaie = familial vorbe goale
Sfințită = aghiasmă
Moartă = apă 2 în mișcare foarte lentă sau cu întreruperi de scurgere ex
Ape interioare = rîurile, fluviile, lacurile și canalele situate pe teritoriul unui singur stat, mările interioare, apele porturilor și golfurilor interioare, care, ca atare, sînt supuse suveranității acelui stat
Ape teritoriale = porțiunea de mare sau de ocean variind, în trecut, de la un stat la altul, de obicei între 3 și 12 mile marine; astăzi uneori extinsă la 200 mile marine, de-a lungul coastelor unui stat, supusă suveranității acestuia și formînd o parte integrantă a teritorilui său
♦ Apă de clor = soluție care conține trei volume de clor dizolvate într-un volum de apă 1, întrebuințată ca decolorant în industria textilă și a hîrtiei; atacă aurul și platina
De var = soluție de hidroxid de calciu preparată din var nestins și apă 1, cu proprietăți antidiareice și antiacide
De plumb = soluție de acetat de plumb, toxică, întrebuințată în medicină, în imprimeria textilă și la prepararea multor combinații ale plumbului
Amoniacală = produs secundar obținut în procesul de cocsificare a cărbunilor, care conține săruri de amoniu
De barită = soluție de xidroxid de bariu, folosită pentru absorbția dioxidului de carbon
De Colonia = soluție alcoolică a unui amestec de uleiuri eterice flori de portocal, rozmarin etc
De Javel = soluție de hipoclorit de potasiu, întrebuințată ca decolorant
Grea = combinație a oxigenului cu deuteriul D2O; a fost obținută 1933 de G
Regală = amestec format din trei părți acid clorhidric și o parte acid azotic; lichid de culoare galbenă, folosit la dizolvarea unor metale ex
Tare = acid azotic
Apă dulce = apă de izvoare și de râuri
Apă minerală = apă care conține săruri, gaze și substanțe radioactive
familial Apă de ploaie = vorbe goale; palavre
Familial A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost
A îmbăta pe cineva cu apă rece = a încânta pe cineva cu vorbe goale
A fi toți o apă și un pământ = a fi la fel
A intra la apă = a despre țesături a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b figurat despre persoane a ajunge într-o situație grea
A băga pe cineva la apă = a face cuiva un mare neajuns
A scoate apă din piatră seacă = a reuși să realizezi ceva cu mijloace foarte reduse
A nu avea nici după ce bea apă = a fi extrem de sărac
♦ În basme și în superstiții Apă neîncepută = prima apă scoasă într-o zi dintr-o fântână sau dintr-un izvor și folosită în descântece
Apă vie = apă miraculoasă care învie morții
Apă moartă = apă miraculoasă care îmbină părțile corpului unui om tăiat sau îi închide rănile
Ape teritoriale = zonele maritime de-a lungul coastelor mărilor și oceanelor, asupra cărora statele vecine își exercită dreptul lor de suveranitate
Locuţiune adverbiala Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător, curent
A ști sau a vedea în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva
A-l lăsa pe cineva în apele lui = a-l lăsa pe cineva în pace
A nu fi în apele lui = a fi abătut
A-i veni cuiva apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea cuiva
A-i lua cuiva apa de la moară = a-i crea cuiva condiții nefavorabile
A pescui în apă tulbure = a se folosi de împrejurări tulburi, pentru dobândirea unui câștig
A se duce pe apa sâmbetei = a se prăpădi, a dispărea
Compus: apă-tare = numele popular al acidului azotic
A-i lăsa cuiva gura apă după ceva = a dori ceva nespus de mult
A fi numai o apă = a fi foarte transpirat
Apă neagră = glaucom
Apă de ploaie = vorbe fără conținut, vorbe goale; concret lucru fără valoare
A bate apa ín piuă = a vorbi mult și fără rost
A fi toți o apă și un pământ = a fi la fel
A intra la apă = a mai ales despre țesături a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă I 1; b familial a ajunge într-o situație grea, neplăcută
Familial A băga pe cineva la apă = a face cuiva un mare neajuns
A nu avea nici după ce bea apă = a fi extrem de sărac
Ape teritoriale = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrantă a teritoriului acestuia
Locuţiune adverbiala Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător, fluent; pe dinafară
A ști sau a vedea în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva
A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace
A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus
A-i veni cuiva apa la moară = a se schimba împrejurările în favoarea sa
A-i lua cuiva apa de la moară = a-i crea cuiva condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic
Apă grea = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare
Popular Apă tare = acid azotic
Apă de clor = soluție care atacă aurul și platina și este folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei
Apă de var = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide
A-i lăsa cuiva gura apă după ceva = a dori ceva nespus de mult
A fi numai o apă = a fi foarte transpirat
Apă neagră = glaucom
Apă de ploaie = vorbe fără conținut, vorbe goale; concret lucru fără valoare
A bate apa în piuă = a vorbi mult și fără rost
A fi toți o apă și un pământ = a fi la fel
A intra la apă = a mai ales despre țesături a-și micșora dimensiunile după ce a fost băgat în apă I 1; b familial a ajunge într-o situație grea, neplăcută
Familial A băga pe cineva la apă = a face cuiva un mare neajuns
A nu avea nici după ce bea apă = a fi extrem de sărac
Ape teritoriale = porțiune a mării sau a oceanului situată de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integrală a teritoriului acestuia
Locuţiune adverbiala Ca pe apă sau ca apa = în mod curgător, fluent; pe dinafară
A ști sau a vedea în ce ape se scaldă cineva = a cunoaște gândurile, intențiile sau dispoziția cuiva
A lăsa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a lăsa pe cineva în pace
A nu fi în apele lui = a fi abătut sau prost dispus
A-i veni cuiva apă la moară = a se schimba împrejurările în favoarea lui
A-i lua cuiva apa de la moară = a-i crea cuiva condiții nefavorabile; a face să nu mai poată spune nimic
Apă grea = combinație a oxigenului cu deuteriul, folosită în unele reactoare nucleare
Popular Apă tare = acid azotic
Apă de clor = soluție folosită ca decolorant în industria textilă și a hârtiei
Apă de var = soluție cu proprietăți antidiareice și antiacide
Apă deuterică = apă grea
A-i lăsa cuiva gura apă după ceva = a dori ceva nespus de mult
A fi numai o apă = a fi foarte transpirat
Chimie apă de Colonia = colonie, popular odicolon; apă de var = lapte de var; apă minerală = borviz, regional borcut, învechit apă gazoasă, apă metalică, apă metalicească; apă oxigenată = peroxid de hidrogen
Chimie apă de Colonia = colonie, popular odicolon; apă de var vezi lapte de var; apă minerală = borviz, regional borcut, învechit apă gazoasă, apă metalică, apă metalicească; apă oxigenată = peroxid de hidrogen

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL apă

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Treaptă geotermică?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
dumnezeu
a cârmi la stânga
distanță pe verticală, spre interiorul scoarței terestre, la care se înregistrează creșterea succesivă a temperaturii cu câte 1° c
de mai departe, care urmează, în continuare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app