Definiție anume

Cautăm definiția cuvântului anume în mai multe dicționare

Definițiile pentru anume din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANUME:
ANÚME2 adverb

1. (Adesea precedat de «și», înaintea unui nume propriu) Cu numele de... [Letona] avea numai doi copii, o fată, anume Artemis, și un fecior, numit Febus Apolon. ODOBESCU, S. III 299.

2. (Cu valoare explicativă; adesea precedat de «și») Iată care, adică. În limba romînă sînt trei genuri, și anume masculin, feminin și neutru, a Zicea că este de altă părere, și anume... CREANGĂ, A. 138.

3. (Purtînd accentul frazei) Înadins, intenționat. Parcă toate de pe lume Făcură anume Și-acu, dimpreună, Se adunară. DEȘLIU, G. 30. Face un scăuieș de ceară, anume pentru lup. CREANGĂ, P. 30.
♦ Cu scopul...; oare... Trăit-ai anume ca astfel să mori? EMINESCU, O. I 40.

4. În mod precis, exact. Cît anume? Cine anume? Unde anume?
• Am verb reflexiv:ut să cunoaștem anume care e părerea voastră cinstită și fără strîmbătate. C. PETRESCU, R. DR.

9. Aș fi verb reflexiv:ut să-ți știu anume Gîndul tău, pe cel mai drag. COȘBUC, P. II 64.

– Variantă: (regional) anúmea (SBIERA, P. 154) adverb
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ANUME

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANUME:
ANÚME2 adverb

1) (se folosește pentru a preciza ceva) anume așa. anume atât. anume el.

2) (înaintea unei enumerări precedat de și) Iată care; adică.

3) În mod intenționat; înadins; special. A spus anume ca să audă și alții.

4) Care corespunde întru totul adevărului; în totală conformitate; exact; precis. Unde anume? Cine anume?
• Un anume un oarecare. /a + nume
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ANUME

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANUME:
ANÚME adjectiv invariabil, adverb

I. Adj. invariabil Care se face, se spune etc. în mod special. O vorbă anume.

II. adverb

1. Cu numele de...
♦ Iată care; adică. În limba română sunt trei genuri, și anume: masculin, feminin și neutru.

2. Înadins, special; cu scopul. A venit anume pentru mine.

3. În mod precis, exact. Cât anume?

– A3 + nume.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ANUME

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANUME:
ANÚME adjectiv invariabil, adverb

I. Adj. invariabil Care se face, se spune etc. în mod special. O vorbă anume.

II. adverb

1. Cu nume de...
♦ Iată care; adică. În limba română sunt trei genuri, și anume: masculin, feminin și neutru.

2. Înadins, special; cu scopul. A venit anume pentru mine.

3. În mod precis, exact. Cât anume?

– A3 + nume.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

anume

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru anume:
anúme [Atestat: CORESI, EV. VII / V: (Buc) -mea, anóme / Etimologie: a3 + nume] 1 av (Înv) (În legătură cu verbe ca a striga, a chema, a pomeni, a scrie, a cunoaște, a ști etc.) Cu numele. 2 av (Adesea precedat de și) Adică. 3 av Amănunțit. 4 av Exact. 5 av (Îlav) Mai anume Chiar. 6 av (Îal) Tocmai. 7 av Cu intenția. 8 av Oare? 9 a Anumit.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ANUME

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ANUME:
ANUME adverb, adjectiv

1. adverb adică, (livresc) recte, (învechit) sireaci. (Prima filă, anume contrapagina.)

2. adverb dinadins, expres, intenționat, înadins, special. (A procedat anume în acest sens.)

3. adverb special, (învechit) specialmente. (M-am dus anume la el.)

4. adjectiv anumit, aparte, deosebit, special, (învechit și popular) osebit. (Cu o metodă anume.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ANUME

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANUME:
ANÚME1 adjectiv invariabil

1. (Urmînd după substantivul determinat) Deosebit, special. Aceia își pun straie anume. SADOVEANU, N. forme 45. O să fiu fericită cînd voi putea scrie o vorbă anume. SADOVEANU, P. M. 65.

2. (Înaintea unui substantiv la plural ) Unii, anumiți, niște. Programului anunțat i s-au adus anume modificări.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ANUME

Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANUME:
ANÚME2 adverb

1. Cu numele de...
♦ Iată care; adică. În limba română sunt trei genuri și anume: masculin, feminin și neutru.

2. Înadins, intenționat; cu scopul. A venit anume pentru mine.

3. În mod precis; exact. Cât anume ?

– Din a3 + nume.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

anume

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru anume:
anume adverb

1. pe nume, după nume;

2. adică;

3. dinadins: anume pentru voi. [latina AD NOMEN].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ANUME

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANUME:
ANÚME1 adjectiv invariabil Care se face sau se spune în mod special. O vorbă anume. /a + nume
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ANUME

Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANUME:
ANÚME1 adjectiv invariabil Deosebit, special. O vorbă anume.

– Din a3 + nume.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

anume

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru anume:
anúme adverb, adjectiv invariabil
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

anume

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru anume:
anúme adjectiv invariabil, adverb
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

CUVINTE APROPIATE DE 'ANUME'

ANÚLUS anumăra anumărare anumărát ANÚME ANÚMEA ANUMÍT ANUNCIATÓR anunciu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL anume

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului anume dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

ANÚME2 adverb 1 se folosește pentru a preciza ceva anume așa.

Anume atât.

Anume el.

A spus anume ca să audă și alții.

Unde anume? Cine anume? • Un anume un oarecare.

5 av Îlav Mai anume Chiar.

Prima filă, anume contrapagina.

A procedat anume în acest sens.

M-am dus anume la el.

Cu o metodă anume.

A procedat anume în acest sens.

M-am dus anume la el.

O vorbă anume.

GRAMATICA cuvântului anume?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului anume.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul anume poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul anume sa indeplinească rolul de: substantiv, verb

CUM DESPART ÎN SILABE anume?

Vezi cuvântul anume desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul anume?

[ a-nu-me ]
Se pare că cuvântul anume are trei silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL anume

adverb expres intenționat înadins special specialmente
VEZI SINONIME PENTRU anume PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și găsi popa?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
comunicare scrisă către un guvern prin care se ia atitudine împotriva unor acte săvârșite de acest guvern contrar tratatelor sau normelor de drept internațional
totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații, care formează o unitate
a găsi pe cineva pe care nu-l poți birui, înșela, amăgi, domina; a i se înfunda cuiva
fructul cocotierului, al cărui suc lăptos se întrebuințează ca hrană și a cărui coajă este folosită în industrie
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?