eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție antonomaza


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Antonomază [ an-to-no-ma-ză ]
VEZI SINONIME PENTRU antonomază PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului antonomaza în mai multe dicționare

Definițiile pentru antonomaza din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru antonomază:
antonomáză substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: antonomazaze / Etimologie: franceza antonomase] 1 Figură de stil prin care se folosește un nume comun în locul unui nume propriu Si: antonomasie (1). 2 Figură de stil prin care se folosește un nume propriu sau o perifrază în locul unui nume comun Si: antonomasie (2).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ANTONOMAZĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANTONOMAZĂ:
ANTONOMÁZĂ, antonomaze, substantiv feminin Figură de stil care constă în folosirea unui nume propriu în locul unui nume comun sau a unui nume comun ori a unei perifraze în locul unui nume propriu; antonomasie.

– Din limba franceza antonomase.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ANTONOMAZĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ANTONOMAZĂ:
ANTONOMÁZĂ substantiv feminin Figură de stil constând în folosirea unui nume comun în locul unui nume propriu și invers. [Variante antonomasie substantiv feminin / < limba franceza antonomase, conform italiana , greacă antonomasia < anti

– în loc de, onoma

– nume].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ANTONOMAZĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANTONOMAZĂ:
ANTONOMÁZĂ, antonomaze, substantiv feminin Figură de stil care constă în folosirea unui nume propriu în locul unui nume comun sau a unui nume comun ori a unei perifraze în locul unui nume propriu; antonomasie.

– Din limba franceza antonomase.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ANTONOMAZĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANTONOMAZĂ:
ANTONOMÁZĂ, antonomaze, substantiv feminin Figură de stil prin care un nume comun este înlocuit cu numele unei persoane (sau invers).

– în franceză antonomase (< greacă).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ANTONOMAZĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ANTONOMAZĂ:
ANTONOMÁZĂ substantiv feminin figură retorică constând în folosirea unui nume comun în locul unuia propriu și invers; antonomasie. (< limba franceza antonomase)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

antonomază
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru antonomază:
antonomază forme figură de vorbe care înlocuește un nume propriu cu altul comun: regele-poet, pentru David; și invers, un Neron, pentru un tiran.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ANTONOMAZĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANTONOMAZĂ:
ANTONOMÁZĂ antonomazae forme Figură de stil, constând în folosirea unui nume propriu în locul unui nume comun și invers. /<fr. anthonomase
Forme diferite ale cuvantului antonomaza: antonomazae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ANTONOMAZĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ANTONOMAZĂ:
ANTONOMAZĂ substantiv (literar) (rar) antonomasie. (antonomaza este o figură de stil.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

antonomază
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru antonomază:
antonomáză substantiv feminin, g.-d, articulat antonomázei; plural antonomáze
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

antonomază
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru antonomază:
antonomáză substantiv feminin, genitiv dativ articulat antonomázei; plural antonomáze
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ANTONOMAZĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANTONOMAZĂ:
ANTONOMÁZĂ substantiv feminin vezi antonomasie.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


CUVINTE APROPIATE DE 'ANTONOMAZA'
ANTONINUS PIUSANTONIUANTONOMÁJANTONOMASÍEANTONOMÁZĂantonomazíeANTORÍSMAntosiiaANTOTAXÍE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ANTONOMAZĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului antonomază dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Antonomáză substantiv feminin [Atestat: DA / Plural: antonomazĂze / Etimologie: franceza antonomase] 1 Figură de stil prin care se folosește un nume comun în locul unui nume propriu Si: antonomasie 1.
ANTONOMÁZĂ antonomazĂe forme Figură de stil, constând în folosirea unui nume propriu în locul unui nume comun și invers.
AntonomazĂ este o figură de stil.
AntonomazĂ este o figură de stil.

GRAMATICA cuvântului ANTONOMAZĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului antonomază.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ANTONOMAZĂ poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ANTONOMAZĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul antonomază are forma: antonomáze
VEZI PLURALUL pentru ANTONOMAZĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE antonomază?
Vezi cuvântul antonomază desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul antonomază?
[ an-to-no-ma-ză ]
Se pare că cuvântul antonomază are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ANTONOMAZĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A ridica sau a înălța glasul?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a funcție de comandant al forțelor armate ale unui stat, îndeplinită fie de ministrul forțelor armate, fie de către șeful statului; persoană care îndeplinește această funcție; b funcție de comandant al forțelor armate ale unui grup de s
partea de deasupra labei piciorului < vezi germana de sus *rist < *wrist; conform limba engleză wrist
a vorbi, a răspunde cu un ton ridicat, tare, răstit; a protesta
a fi dornic, a avea chef să bată pe cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app