 | as |
|
| Antifon [ an-ti-fon ] VEZI SINONIME PENTRU antifon PE ESINONIME.COM definiția cuvântului antifon în mai multe dicționareDefinițiile pentru antifon din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru antifon: antifon (greacă ἀντίφωνον; latina antiphona; italiana și spaniolă antifona; limba franceza antienne; germana Antiphon; limba engleză antiphon și antiphony) I. 1. În muzica bizantină*: scurte formule aclamative ( vezi aclamație) ori depreciative sau versete scoase din psalmi* care preced sau urmează un psalm*, un grup de psalmi* sau anumite cântări. În prezent se cunosc în practica termen bisericesc mai multe a.: a) a. catismei: părțile sau mărimile catismelor, ale căror versuri se cântă alternativ; b) a. Învierii, numite și tipica, fiind luate din psalmii tipici (102 și 145). Se cântă la liturghie*, duminica și la unele sărbători, după ectenia* mare; c) a. de rând: psalmii 91, 92 și 94 care se cântă la liturghie în loc de psalmii tipici și de fericiri, când nu se indică să se cânte odele canonului (2); d) a. sărbătorilor praznicale: versete scoase din psalmi care ilustrează ideea sărbătoririi; e) a. treptelor sau ale ehurilor*. Sunt în număr de 25, câte trei pentru ehurile 1-7 și 4 pentru ehul 8. Fiecare a. conține câte două versete alese din psalmii graduali ( vezi anavatmi), sau comentarii ale unor versete încheiate printr-o doxologie*. A. sunt atribuite, de obicei, lui Teodor Studitul, dar și lui Ioan Damaschinul. Din punct de vedere muzical, toate aceste a. aparțin stilului* irmologic*. 2. Răspunsurile (Doamne, miluiește: Dă, Doamne etc.) la ecteniile zise de diacon sau preot (A. Pann). 3. prin extensie: refren*. II. În muzica greg.*, melodie nu prea lungă (2-4 versete) în stil mai ales silabic, atașată psalmilor ca introducere, refren și încheiere (sau numai sub una din aceste forme). Deși legată de psalmi, a. poate întovărăși cântarea altor texte liturgice, după cum există și a. independente. Modul de execuție al a. variază după locul pe care îl ocupă. Introducerea se cântă, de obicei, solistic sau responsorial*iar refrenele și încheierea, de către coregrafie Paradoxal, cântarea antifonică* este proprie psalmului și nu a. Chiar dacă la origine, a. a fost executată antifonic, practica aceasta s-a pierdut foarte repede (încă din secolul 5) nerămânând decât numele ca s-o ateste. Abrev.: a. vezi psalmodie. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN, antifoane, substantiv neutru Vers din psalmi care se repetă de două coruri sau de două voci, ca și cum și-ar răspunde una alteia; cîntare repetată de două coruri, la slujba bisericească. • (Ironic) Popilor de mir... le cînta antifoanele următoare: diaconii și cu pochii, de treji ce sînt de-abia văd cu ochii. CREANGĂ, A. 140. – Accentuat și: antífon. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN3, antifoane, substantiv neutru 1. Material fonoabsorbant aplicat pe suprafețele unui spațiu închis cu scopul reducerii zgomotului venit din exterior; insonorizant. 2. Echipament de protecția muncii destinat protejării auzului celor care îl poartă. – Din prefix anti- + sufix -fon. Definiție sursă: Definiții ale altor cuvinte care nu există în alte dicționare |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN1, antifoane, substantiv neutru Versete sau idei din psalmi care se repetă de două coruri sau de două voci, ca și cum și-ar răspunde reciproc; cântare repetată de două coruri, la slujba bisericească. – Slav ( vezi limba slavă (veche) antifonŭ < greacă). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN1, antifoane, substantiv neutru Versete sau parafrazări din psalmi care sunt repetate de două coruri sau de două voci, ca și cum și-ar răspunde reciproc; cântare repetată de două coruri, la slujba bisericească. – Din limba slavă (veche) antifonŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru antifon: antifón (antifoáne), substantiv neutru – Cîntare repetată pe două coruri, la slujba bisericească. limba neogreacă ἀντίφωνον, în parte prin limba slavă (veche) antifonŭ (Murnu 5). secolul XVII. – derivat antifonar, substantiv neutru (carte care cuprinde antifoane). Forme diferite ale cuvantului antifon: antifoáne Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru ANTIFON: ANTIFON mijloc individual de protecție împotriva poluării fonice, în special în aviație, cu un efect fonomobil asupra bandei de joasă frecvență din spectrul sonor, având capacitate antifonică de circa 10 decibeli. Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru antifon: antifón n., plural oane (mgr. și limba neogreacă antifonon, despre anti, contra, și foni, voce; vechea slavă limba rusă antifónŭ. vezi tele-fon). Cîntec de psalmĭ alternativ între strane în ainte de citirea evangheliiĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN substantiv neutru Corp plastic, de dimensiuni reduse, care se introduce în ureche pentru a o apăra de zgomote mari. [< limba franceza antiphone, conform latina anti – contra, greacă phone – sunet]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN1, antifoane, substantiv neutru Cântare religioasă de strană care implică repetarea alternativă de către două coruri sau două voci a unei idei muzicale. – Din limba slavă (veche) antifonŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN2, antifoane, substantiv neutru Mic corp plastic care se introduce în urechi pentru a le apăra de zgomote intense. – Din limba franceza antiphone. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN2, antifoane, substantiv neutru Mic corp plastic care se introduce în ureche pentru a o apăra de zgomote intense. – în franceză antiphone. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN2, antifoane, substantiv neutru Dop mic care se introduce în urechi pentru a le apăra de zgomotele intense. – Din limba franceza antiphone. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN antifonoáne n. Obiect plastic mic care se introduce în ureche pentru a o apăra de zgomote mari. /<fr. antiphone Forme diferite ale cuvantului antifon: oáne Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ANTIFÓN: ANTIFÓN substantiv neutru mic corp plastic care se introduce în ureche pentru a o apăra de zgomote intense. (< limba franceza antiphone) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru antifon: antifón (cântare religioasă, instrument care apără urechea de zgomote) substantiv neutru, plural antifoáne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru antifon: antifon n. cântare alternativă a psalmilor. [De origină slavo-greacă]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru antifon: antifón substantiv neutru, plural antifoáne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ANTIFON' ANTIFILOZÓFICANTIFLATULÉNTANTIFLOCULÁNTANTIFLOGÍSTIC, -ĂANTIFÓNANTIFONÁANTIFONÁRANTIFONÁREANTIFÓNIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL antifon Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului antifon dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ANTIFÓN antifonoáne n. |
GRAMATICA cuvântului antifon? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului antifon. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul antifon poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE antifon? Vezi cuvântul antifon desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul antifon?[ an-ti-fon ] Se pare că cuvântul antifon are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Drept aceea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul antifon are forma: antifoáne
