 | as |
|
| Antecedent [ an-te-ce-dent ] VEZI SINONIME PENTRU antecedent PE ESINONIME.COM definiția cuvântului antecedent în mai multe dicționareDefinițiile pentru antecedent din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru antecedent: antecedent (< limba franceza antécédent; germana Vordersatz; italiana proposta) I. 1. (în sens generic) Cea dintâi secțiune a unei unități a discursului melodic (frază*, perioadă (1) sau dublă perioadă) structurată binar* și simetric. A. se articulează prin respirație [ vezi cezură (5)], cadență (1) sau semicadență cu cea de-a doua secțiune – consecvent* – a unității în care se încadrează. 2. (în muzica clasică și romantică) Fraza inițială (4-8 măsuri) a unei perioade construite pe cvadratură (8-16 măsuri). II. Prima expunere tematică într-o lucrare (sau fragment de lucrare) elaborată prin tehnica contrapunctului* imitativ (canon*, fugă*, secțiune fugato* etc.). Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru antecedent, -ă I.: antecedént, -ă I. adjectiv Care precedă în timp. ♦ (Despre o vale) care s-a stabilit înaintea unei deformări tectonice. II. substantiv neutru 1. Faptă, întâmplare anterioară unui fapt, unei stări actuale. • antecedent, -a i. penal = fapt penal privind trecutul unui inculpat. 2. (logică) Primul termen al unei judecăți ipotetice; tot ceea ce poate constitui premisa unei demonstrații. 3. Prima secțiune a unei unități melodice structurate binar. 4. (muzică) Prima expunere tematică într-o lucrare elaborată prin tehnica contrapunctului. (< limba franceza antécédent, latina antecedens) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru antecedent: *antecedént, -ă adjectiv (mlat. antecédens, -éntis, despre ante, înainte, și cédens, care merge). Care precede: fapte antecedente. substantiv neutru, plural e Fapt precedent: a avea antecedente bune. gramatică Substantivu saŭ pronumele la care se raportă pronumele saŭ adverbu relativ. logică Prima parte a uneĭ entimeme. matematică Primu din ceĭ doĭ terminĭ aĭ unuĭ raport, în opoz. cu consecŭent. Forme diferite ale cuvantului antecedent: antecedent-ă -itoáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ANTECEDENT: ANTECEDÉNT substantiv neutru 1. Faptă, întâmplare anterioară unui fapt, unei stări actuale. 2. Primul element al unei judecăți ipotetice. ♦ Prima parte a unei fraze muzicale. // adjectiv Care precedă în timp. ♦ (geografie) Care este stabilit înaintea unei deformări tectonice. [conform limba franceza antécédent, italiana antecedente, latina antecedens]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANTECEDENT: ANTECEDÉNT antecedenttă (antecedentți, antecedentte) și substantival (despre fenomene, întâmplări) Care precedă ceva în timp; anterior; premergător; precedent. • antecedente penale fapte ilegale din trecutul unui inculpat. /<fr. antécédent, latina antecedens, antecedententis Forme diferite ale cuvantului antecedent: antecedenttă antecedentți antecedentte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru antecedent: antecedént adjectiv masculin, plural antecedénți; forme singular antecedéntă, plural antecedénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru antecedent: antecedént1 adjectiv masculin, plural antecedénți; forme antecedéntă, plural antecedénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Antecedent: Antecedent ≠ posterior, succedent, ulterior Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru antecedent: antecedént substantiv neutru, plural antecedénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru antecedent: antecedént2 substantiv neutru, plural antecedénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ANTECEDENT' ANTECALCULÁTANTECALCULÁȚIEantecambriánantecámerăAntecedentANTECEDÉNȚĂANTECEDÉNTEantecesoáreANTECESÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL antecedent Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului antecedent dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ANTECEDÉNT antecedenttă antecedentți, antecedentte și substantival despre fenomene, întâmplări Care precedă ceva în timp; anterior; premergător; precedent. • antecedente penale fapte ilegale din trecutul unui inculpat. Antécédent, latina antecedens, antecedententis. |
GRAMATICA cuvântului antecedent? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului antecedent. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul antecedent poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE antecedent? Vezi cuvântul antecedent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul antecedent?[ an-te-ce-dent ] Se pare că cuvântul antecedent are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL antecedent Inţelegi mai uşor cuvântul antecedent dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe antecedent penal = fapt penal privind trecutul unui inculpat |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și lua sau a-și strânge catrafusele?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul antecedent are forma: antecedénte
