eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție antagonist


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Antagonist [ an-ta-go-nist ]
VEZI SINONIME PENTRU antagonist PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului antagonist în mai multe dicționare

Definițiile pentru antagonist din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANTAGONIST:
ANTAGONÍST, -Ă, antagoniști, -ste, adjectiv (Despre două noțiuni opuse) Care se află în luptă, în antagonism (unul față de altul). Orînduirea economică a tuturor formațiunilor antagoniste este bazată pe exploatare, pe asuprirea unei clase de către alta. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 334, 4/2. În societățile de clasă lupta se dă între clasele antagoniste, între acea clasă care reprezintă viitorul și duce societatea înainte și clasa care reprezintă trecutul și caută să oprească dezvoltarea. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 14/4.
       • Contradicție antagonistă = contradicție la baza căreia stă lupta de neîmpăcat dintre vechi și nou și care nu se poate rezolva decît prin distrugerea vechiului, constituind în același timp conținutul intern al procesului de dezvoltare, al transformării schimbărilor cantitative în schimbări calitative.
Forme diferite ale cuvantului antagonist: antagonist-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ANTAGONIST
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ANTAGONIST:
ANTAGONÍST, -Ă adjectiv Care este opus ireductibil, în antagonism; rival, inamic; antagonic.
       • Contradicție antagonistă = tip de contradicție specific orânduirilor bazate pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, constând în opoziția de interese fundamentale dintre clasele orânduirii respective (sau uneori, în sânul clasei dominante, dintre anumite grupe și fracțiuni ale ei). [< limba franceza antagoniste, conform limba rusă antagonist, latina antagonista < greacă anti

– contra, agon

– luptă].
Forme diferite ale cuvantului antagonist: antagonist-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ANTAGONIST
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANTAGONIST:
ANTAGONÍST, -Ă, antagoniști, -ste, adjectiv Care se află în antagonism (unul față de altul); antagonic.
       • Contradicție antagonistă = contradicție antagonică.

– Din limba franceza antagoniste, latina antagonista.
Forme diferite ale cuvantului antagonist: antagonist-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ANTAGONIST
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANTAGONIST:
ANTAGONÍST antagoniststă (antagonistști, antagonistste)

1) Care ține de antagonism; propriu antagonismului.

2) Care acționează în sens opus. Mușchi antagonistști. /<fr. antagoniste, latina antagonista, antagonistus
Forme diferite ale cuvantului antagonist: antagoniststă antagonistști antagonists

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ANTAGONIST
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ANTAGONIST:
ANTAGONÍST, -Ă

I. adjectiv antagonic.

II. adjectiv, substantiv neutru (substanță, agent, mușchi) care împiedică efectele agonistului2 (II). (< limba franceza antagoniste, latina antagonista, greacă antagonistes)
Forme diferite ale cuvantului antagonist: antagonist-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ANTAGONIST
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANTAGONIST:
ANTAGONÍST, -Ă, antagoniști, -ste, adjectiv Care se află în opoziție; antagonic. * Contradicție antagonistă = contradicție antagonică.

– Din limba franceza antagoniste, latina antagonista.
Forme diferite ale cuvantului antagonist: antagonist-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

antagonist
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru antagonist:
*antagoníst, -ă substantiv și adjectiv (antagonistés, despre anti-, contra, și agonistés, luptător). Adversar. Care lucrează în sens opus: mușchĭ antagoniștĭ.
Forme diferite ale cuvantului antagonist: antagonist-ă -itoáre

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

antagonist
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru antagonist:
antagoníst, antagonistă a [Atestat: DA / Plural: antagonistiști, antagoniste / Etimologie: franceza antagoniste] 1 Antagonic (1). 2 (Îs) Contradicție antagonistă Contradicție antagonică.
Forme diferite ale cuvantului antagonist: antagonistă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ANTAGONIST
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANTAGONIST:
ANTAGONÍST, -Ă, antagoniști, -ste, adjectiv În antagonism (unul față de altul).

– în franceză antagoniste (neologism din limba latină antagonista).
Forme diferite ale cuvantului antagonist: antagonist-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

antagonist
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru antagonist:
antagoníst adjectiv masculin, plural antagoníști; forme singular antagonístă, plural antagoníste
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

antagonist
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru antagonist:
antagoníst adjectiv masculin, plural antagoníști; forme antagonístă, plural antagoníste
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ANTAGONIST
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ANTAGONIST:
ANTAGONIST adjectiv antagonic, opus, potrivnic. (Interese antagonist.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

antagonist
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru antagonist:
antagonist m. cel ce se luptă în contra, adversar.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Antagonist
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Antagonist:
Antagonist ≠ neantagonist
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'ANTAGONIST'
AntaeusANTAGÓNICANTAGONÍSMANTAGONISM MICROBIÁNANTAGONÍSTantagonísticantagonizáantagonízmAntahe

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Antagonist
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului antagonist dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ANTAGONÍST antagoniststă antagonistști, antagonistste 1 Care ține de antagonism; propriu antagonismului.
Mușchi antagonistști.
Antagoníst, antagonistă a [Atestat: DA / Plural: antagonistiști, antagoniste / Etimologie: franceza antagoniste] 1 Antagonic 1.
2 Îs Contradicție antagonistă Contradicție antagonică.
Interese antagonist.
Interese antagonist.

GRAMATICA cuvântului Antagonist?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului antagonist.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Antagonist poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Antagonist sa indeplinească rolul de: substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE antagonist?
Vezi cuvântul antagonist desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul antagonist?
[ an-ta-go-nist ]
Se pare că cuvântul antagonist are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Antagonist
Inţelegi mai uşor cuvântul antagonist dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Contradicție antagonistă = contradicție la baza căreia stă lupta de neîmpăcat dintre vechi și nou și care nu se poate rezolva decît prin distrugerea vechiului, constituind în același timp conținutul intern al procesului de dezvoltare, al transformării schimbărilor cantitative în schimbări calitative
Contradicție antagonistă = tip de contradicție specific orânduirilor bazate pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, constând în opoziția de interese fundamentale dintre clasele orânduirii respective sau uneori, în sânul clasei dominante, dintre anumite grupe și fracțiuni ale ei
Contradicție antagonistă = contradicție antagonică
* Contradicție antagonistă = contradicție antagonică

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Antagonist

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-i îngheța sau a i se slei cuiva sângele în vine?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
chimie minerală; chimie biologică vezi biochimie; chimie minerală vezi chimie anorganică
război civil dintre statele sudice și cele nordice ale sua 1861-1865, terminat cu înfrângerea celor dintâi și cu abolirea sclavajului
a-l cuprinde pe cineva groaza, a încremeni de frică
nu știe nimic din ce se întâmplă; e foarte fericit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app