eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ansamblu


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Ansamblu [ an-sam-blu ]
VEZI SINONIME PENTRU ansamblu PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ansamblu în mai multe dicționare

Definițiile pentru ansamblu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANSAMBLU:
ANSÁMBLU, ansambluri, substantiv neutru

1. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente izolate aparținînd aceluiași domeniu; totalitate. Prin aplicarea unui ansamblu de măsuri agrotehnice se vor crea condiții mult mai bune pentru creșterea producției globale agricole. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2547. Materialismul dialectic și istoric, concepția despre lume a clasei muncitoare, reprezintă un ansamblu de legi generale care guvernează toate formele de manifestare a conștiinței sociale. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 339,1/2.
       • locuțiune adjectiv De ansamblu = care se referă la elementele generale ale unui lucru; general, unitar. Perspectivă de ansamblu.
       • Bălcescu a avut o privire de ansamblu asupra dezvoltării societății omenești pe teritoriul patriei noastre. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 330, 5/3.
       • Locuţiune adverbiala În ansamblu = în linii mari. În ansamblu, lucrarea prezentată juriului este bună.

2. Colectiv de artiști (profesioniști sau amatori). Ansamblu de estradă.
       • Ansamblul s-a închegat și s-a întărit prin recrutarea unui mare număr de elemente talentate. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 346, 3/1.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ANSAMBLU
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANSAMBLU:
ANSÁMBLU, (1, 3,

4) ansambluri, (2) ansamble, substantiv neutru

1. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente (de același gen); totalitate.
       • locuțiune adjectiv De ansamblu = general, unitar.
       • Locuţiune adverbiala În ansamblu = în esență, în general, în linii mari.

2. (tehnică) Totalitatea pieselor, utilajelor etc. care acționează ca o unitate funcțională bine definită.

3. Colectiv de artiști.

4. Compoziție muzicală scrisă pentru un ansamblu (2). [plural și: (2) ansamblu]

– Din limba franceza ensemble.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ANSAMBLU
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ANSAMBLU:
ANSÁMBLU substantiv neutru

1. Unitate alcătuită din mai multe elemente izolate care aparțin aceluiași domeniu; totalitate.
       • De ansamblu = general, unitar; în ansamblu = în general, în linii mari.

2. Colectiv, trupă de artiști.
♦ Formație muzicală compusă dintr-o orchestră cu un număr variabil de membri și soliști sau coregrafie [plural -uri, -le. / < limba franceza ensemble].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ansamblu
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru ansamblu:
ansamblu (< limba franceza ensemble) I

1. Totalitatea interpreților unui teatru (dramatic sau liric). (Sin.: trupă de operă*).

2. Grup de muzicieni care cântă împreună. Sin.: formație* (ex. a. instrumental; a. simfonic; a. vocal). II Număr* dintr-o operă la care participă mai mulți soliști, cu sau fără coregrafie vezi corp de balet.

Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali

ANSAMBLU
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANSAMBLU:
ANSÁMBLU, ansambluri, substantiv neutru

1. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente (de același gen); totalitate.
       • locuțiune adjectiv De ansamblu = general, unitar.
       • Locuţiune adverbiala În ansamblu = în esență, în general, în linii mari.

2. Colectiv de artiști.

3. Compoziție muzicală scrisă pentru un ansamblu (2).

– Din limba franceza ensemble.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ansamblu
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ansamblu:
ansámblu sn [Atestat: DA / Plural: ansambluri / Etimologie: franceza ensemble] 1-2 Tot unitar rezultat din unirea unor elemente (de același gen) Si: totalitate. 3 Mulțime. 4-5 (Îla; îlav) De ansamblu General. 6 (Îlav) În ansamblu În esență. 7 (Îal) În general. 8 Grup de artiști. 9 Compoziție muzicală scrisă pentru un ansamblu (8).
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ANSAMBLU
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANSAMBLU:
ANSÁMBLU, ansambluri, substantiv neutru

1. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente izolate aparținând aceluiași domeniu; totalitate.
       • locuțiune adjectiv De ansamblu = general, unitar.
       • Locuţiune adverbiala În ansamblu = în linii mari.

2. Colectiv de artiști.

– în franceză ensemble.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ANSAMBLU
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ANSAMBLU:
ANSÁMBLU substantiv neutru

1. tot unitar rezultat din unirea unor elemente izolate; totalitate.

2. colectiv artistic al unui teatru.

3. grup de muzicieni care cântă împreună; formație (4).
       • piesă muzicală pentru o astfel de formație. (< limba franceza ensemble)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ANSAMBLU
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANSAMBLU:
ANSÁMBLU ansambluri n.

1) Unitate rezultată din suma părților componente; tot unitar; totalitate. ansamblu de măsuri.
       • În ansamblu în general; în mare.

2) Colectiv artistic. ansamblu de estradă. /<fr. ensemble
Forme diferite ale cuvantului ansamblu: ansambluri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ANSAMBLU
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ANSAMBLU:
ANSAMBLU s.

1. întreg, tot. (Un ansamblu unitar.)

2. totalitate. (Aceste elemente alcătuiesc un ansamblu.)

3. sistem. (Un ansamblu coerent de idei; un ansamblu tehnic.)

4. colectiv, formație, trupă. (ansamblu artistic.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ansamblu
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ansamblu:
*ansámblu n., plural urĭ (în franceză ensemble). muzică Bucățĭ cîntate împreună: un frumos ansamblu. figurat Acord, unitate de execuțiune: a lucra în ansamblu. vezi totalitate.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ansamblu
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ansamblu:
ansámblu substantiv neutru, articulat ansámblul; plural ansámblúri / (tehnică) ansámble
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ansamblu
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ansamblu:
ansámblu substantiv neutru, articulat ansámblul; plural ansámbluri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'ANSAMBLU'
anrobáANROBÁREanrocaméntÁNSĂANSÁMBLUANSCHLUSSanseifórmANSELLIAAnsellia africana

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ansamblu
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ansamblu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Ansámblu sn [Atestat: DA / Plural: ansambluri / Etimologie: franceza ensemble] 1-2 Tot unitar rezultat din unirea unor elemente de același gen Si: totalitate.
4-5 Îla; îlav De ansamblu General.
6 Îlav În ansamblu În esență.
Un ansamblu unitar.
Aceste elemente alcătuiesc un ansamblu.
Ansamblu artistic.
ANSÁMBLU ansambluri n.
Ansamblu de măsuri.
       • În ansamblu în general; în mare.
Ansamblu de estradă.
Un ansamblu unitar.
Aceste elemente alcătuiesc un ansamblu.
Un ansamblu coerent de idei; un ansamblu tehnic.
Ansamblu artistic.

GRAMATICA cuvântului ansamblu?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ansamblu.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ansamblu poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul ansamblu sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul ansamblu are forma: ansámblúr
VEZI PLURALUL pentru ansamblu la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ansamblu?
Vezi cuvântul ansamblu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ansamblu?
[ an-sam-blu ]
Se pare că cuvântul ansamblu are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL ansamblu
Inţelegi mai uşor cuvântul ansamblu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv De ansamblu = care se referă la elementele generale ale unui lucru; general, unitar
Locuţiune adverbiala În ansamblu = în linii mari
locuțiune adjectiv De ansamblu = general, unitar
Locuţiune adverbiala În ansamblu = în esență, în general, în linii mari
De ansamblu = general, unitar; în ansamblu = în general, în linii mari
locuțiune adjectiv De ansamblu = general, unitar
Locuţiune adverbiala În ansamblu = în esență, în general, în linii mari
locuțiune adjectiv De ansamblu = general, unitar
Locuţiune adverbiala În ansamblu = în linii mari

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ansamblu

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Bacáș®ul substantiv neutru articulat popular; în expresie a-și găsi bacăul cu cineva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
majoritate care întrunește un număr de voturi egal cu minimum jumătate plus unul din totalul voturilor; majoritate relativă
limba literară a indiei vechi, în care sunt scrise numeroase opere din literatura clasică indiană
a da de bucluc cu cineva, a o păți
a avea intenții rele față de cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app