 | as |
|
| Ancoră [ an-co-ră ] VEZI SINONIME PENTRU ancoră PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ancora în mai multe dicționareDefinițiile pentru ancora din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a ancora (forma la infinitiv) A ancora conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ancoră: ancoră substantiv feminin [Atestat: (a. 1700) ap. HEM 1201 / V: (înv) ancoranhoancora / Plural: ancorare / Etimologie: lat ancora (cf dubletul: anchiră, anghiră)] 1 (Mrn) Piesă grea de metal, cu doi (sau mai mulți) dinți mari în formă de cârlige, care se lasă în apă (de pe corabie sau vapor) cu ajutorul unei frânghii, odgon sau lanț, pentru ca să se înfigă pe fundul apei și astfel să țină corabia (sau vaporul) pe loc Cf mâță, rac. 2 (Îe) A arunca (sau lăsa) ancorara A ancora. 3 A ridica ancorara A porni la drum. 4 (Aht) Piesă de fier în formă de S, T, sau X, (fixată la capătul unei bare, al unui cablu etc.) servind la legarea zidurilor între ele, a grinzilor de ziduri, a coșurilor de pe șarpanta acoperișului etc., pentru a împiedica deplasarea lor (datorită greutății sau a presiunilor exercitate asupra lor). 5 (Îs) ancora de turlă Cablu care asigură tumul sondei petroliere (al unui pilon etc.) contra răsturnării pe care ar cauza-o vântul. 6 (Fig) Refugiu. 7 (Pop) Simbolul credinței, al stabilității, al calmului și al constanței pentru cineva. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANCORĂ: ÁNCORĂ, ancore, substantiv feminin 1. Instrument greu de metal cu mai mulți dinți ascuțiți, fixat la capătul unui lanț, pe care marinarii îl aruncă în fundul apei, înfigîndu-l în pămînt, spre a imobiliza vasul pe care navighează. [Evantia] își amintea că [Neagu] îi spuse o dată că la ancoră e locul lui la postul de plecare. BART, E. 236. • Expresia: A arunca (sau a lăsa) ancora = a opri un vas într-un port, a ancora. A ridica ancora = a pleca cu vasul din port; figurat (familiar) a porni la drum. Am ancorat de 5 zile și aștept. Nu știu cînd o să ridic ancora. Miroase a ciclon. SEBASTIAN, T. 31. 2. Cablu cu care se fixează de pămînt anumiți stîlpi, construcții înalte etc. ♦ Piesă de fier curbată sau formată din două bare încrucișate, care se fixează între două ziduri sau două grinzi pentru a întări legătura dintre ele. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANCORA: ANCORÁ, ancorez, verb I. intranzitiv A lăsa ancora în apă pentru a asigura împotriva valurilor sau a curenților o navă care staționează; prin extensie a opri o navă sau (subiectul fiind nava) a se opri din plutire. Am ancorat de cinci zile și aștept. SEBASTIAN, T. 31. Corăbii și vapoare de-a lungul malurilor dormeau ancorate, priponite cu frînghii groase de sîrmă. BART, E. 126. Un fluierat pornește de la vapoarele ancorate în portugheză DUNĂREANU, CH. 84. Ancorează, marinare! Iată: noaptea s-a lăsat. MACEDONSKI, O. I 161. ♦ figurat A se fixa de o bază solidă. Pădurea rămînea să se zbată pe loc, ancorată în piatră și pămînt. DUMITRIU, N. 187. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANCORĂ: ÁNCORĂ, ancore, substantiv feminin 1. Piesă grea de metal cu brațele ca niște gheare, care se coboară cu un lanț, o frânghie sau o parâmă de pe o navă în fundul apei, unde se agață pentru a ține nava în locuțiune • Expresia: A arunca ancora = a ancora; a se opri. A ridica ancora = a pleca în călătorie (cu o navă). 2. Bară (de metal) în formă de T sau de X care împiedică un zid să se dărâme. ♦ Cablu care fixează stâlpi, coșuri înalte de fabrică. – Din italiana , latina ancora. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANCORĂ: ANCORĂ, ancore, substantiv feminin 1. Piesă grea de metal cu brațele ca niște gheare, care se coboară cu un lanț, o frânghie sau o parâmă de pe o navă în fundul apei, unde se agață pentru a ține nava în locuțiune • Expresia: A arunca ancora = a ancora; a se opri. A ridica ancora = a pleca în călătorie (cu o navă). 2. Bară (de metal) în formă de T sau de X care împiedică un zid să se dărâme. ♦ Cablu care fixează stâlpi, coșuri înalte de fabrică. – Din italiana , latina ancora. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ancoră: áncoră (áncore), substantiv feminin – Piesă de metal cu brațe ca niște gheare care se coboară cu un lanț de pe o navă pe fundul mării. – Variante (învechit) anghiră. – Mr. angură. latina ancora (secolul XIX). Variante (secolul XV) din limba slavă (veche) anŭkira și acesta din limba neogreacă ἄγϰυρα sau ἄγϰουρα (Philippide, II, 631), conform albaneză angurë. – derivat ancora, verb (a fixa cu ajutorul ancorei); ancoraj, substantiv neutru (ancorare). Forme diferite ale cuvantului ancora: áncore Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ANCORĂ: ÁNCORĂ substantiv feminin 1. Piesă grea metalică, cu brațe în formă de cârlige ascuțite, care se lasă la fundul apei pentru a fixa o navă. • A arunca ancora = a ancora; a ridica ancora = a pleca la drum cu o navă. 2. Cablu care întărește anumiți stâlpi, construcții înalte etc. ♦ Piesă de oțel care întărește legătura dintre elementele unei construcții. [< latina ancora, conform italiana ancora]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANCORĂ: ÁNCORĂ, ancore, substantiv feminin 1. Piesă grea de metal cu mai multe brațe cu gheare, fixată la capătul unui lanț, pe care marinarii o înfig în pământul din fundul apei spre a imobiliza vasul pe care navighează. 2. Piesă (de metal) care servește la ancorarea unui sistem tehnic. ♦ Cablu cu care se fixează de pământ anumiți stâlpi, construcții înalte etc. – It. ancora (neologism din limba latină ancora). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ancoră: *áncoră forme, plural e (latina áncora, vgr. ánkyra). marină Un instrument de fer [1] cu brațe care se aruncă în apă ca să fixeze corabia. (Aŭ și buloanele un fel de ancoră). A arunca ancora, a ancora; a ridica ancora, a porni cu corabia. figurat Ancoră de salvare, mijloc de salvare. – Vechĭ și azĭ rar ánchiră și ánghiră (după limba neogreacă). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANCORA: ANCORÁ, ancorez, verb I. 1. intranzitiv A fixa o navă sau un corp plutitor de fundul apei cu ajutorul unei ancore; prin extensie a se opri, a ajunge (definitiv) undeva. ♦ tranzitiv și reflexiv figurat A (se) fixa. 2. tranzitiv A lega un sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de pământ (pentru a împiedica deplasarea sau răsturnarea lui). – Din ancoră. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANCORA: ANCORÁ, ancorez, verb I. tranzitiv 1. A fixa o navă sau un corp plutitor de fundul apei cu ajutorul unei ancore; prin extensie a se opri, a ajunge (definitiv) undeva. ♦ tranzitiv și reflexiv figurat A (se) fixa. 2. A lega un sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de pământ (pentru a împiedica deplasarea sau răsturnarea lui). – Din ancoră. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANCORA: ANCORÁ, ancorez, verb I. 1. intranzitiv A lăsa ancora în apă pentru a asigura împotriva valurilor sau a curenților o navă care staționează; prin extensie a se opri din plutire. 2. tranzitiv A lega un sistem tehnic de un alt sistem tehnic sau de pământ (pentru a împiedica deplasarea sau răsturnarea lui). – Din ancoră. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ANCORA: ANCORÁ verb I. 1. intr. A scufunda ancora în apă pentru a fixa o navă care staționează; (prin extensie) a se opri din plutire. 2. trecut A lega un sistem tehnic de un altul sau de pământ pentru mai multă stabilitate. ♦ trecut, reflexiv (figurat) A (se) fixa pe o bază solidă. [< italiana ancorare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANCORĂ: ÁNCORĂ ancorae forme 1) Piesă grea de metal cu câteva brațe în formă de gheare cu care se imobilizează o navă. 2) Cablu cu care se fixează un element de construcție. 3) Undiță cu trei cârlige folosită la pescuitul unor pești răpitori. [G.-D. ancorei] /<it., latina ancora Forme diferite ale cuvantului ancora: ancorae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ANCORĂ: ÁNCORĂ substantiv feminin 1. piesă grea, metalică, în formă de cârlige ascuțite, pentru a fixa o navă. 2. cablu care întărește anumiți stâlpi, construcții înalte etc. • piesă de oțel care întărește legătura dintre elementele unei construcții. (< italiana , latina ancora) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ANCORA: ANCORÁ verb I. intr. a imobiliza o navă, o mină cu ajutorul ancorei (1). II. trecut a lega un sistem tehnic de un altul sau de pământ pentru mai multă stabilitate. III. trecut, reflexiv (figurat) a (se) fixa pe o bază solidă. (< italiana ancorare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ancora: ancorá vti [Atestat: MACEDONSKI, O. I, 161 / prezentul indicativ: ancoraréz / Etimologie: ancoră] 1 A arunca ancora. 2 A opri (corabia, vasul etc.) într-un loc, aruncând ancora. 3 (Fig) A trage la... 4 A fixa bine (2). 5 (Fig) A aduce la realitate. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ancoră: ancoră forme 1. unealtă de fier cu doi dinți care se lasă în fundul mării spre a înțepeni corabia; 2. figurat ultimul mijloc: ancoră de scăpăre. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ANCORĂ: ANCORĂ substantiv (marină) (învechit și regional) rac, (învechit) cătușă, mîță. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ancora: ancorá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu ancoréz, persoana a treia singular: el / ea și plural ancoreáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ancoră: áncoră substantiv feminin, g. despre articulat áncorei; plural áncore Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ancoră: áncoră substantiv feminin, genitiv dativ articulat áncorei; plural áncore Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ancora: ancorá (a ancora) verb, indicativ prezent 3 ancoreáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ANCORA' ancombrántancombránțăancónăANCONÉUANCORÁancorágiuANCORÁJANCORÁREancorát |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ancora Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ancora dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii HEM 1201 / V: înv ancoranhoancora / Plural: ancorare / Etimologie: lat ancora cf dubletul: anchiră, anghiră] 1 Mrn Piesă grea de metal, cu doi sau mai mulți dinți mari în formă de cârlige, care se lasă în apă de pe corabie sau vapor cu ajutorul unei frânghii, odgon sau lanț, pentru ca să se înfigă pe fundul apei și astfel să țină corabia sau vaporul pe loc Cf mâță, rac. 2 Îe A arunca sau lăsa ancorara A ancora. 3 A ridica ancorara A porni la drum. 5 Îs ancora de turlă Cablu care asigură tumul sondei petroliere al unui pilon etc. ÁNCORĂ ancorae forme 1 Piesă grea de metal cu câteva brațe în formă de gheare cu care se imobilizează o navă. I, 161 / prezentul indicativ: ancoraréz / Etimologie: ancoră] 1 A arunca ancora. Ancorá a ancora verb, indicativ prezent 3 ancoreáză. |
GRAMATICA cuvântului ancora? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ancora. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ancora poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ancoră? Vezi cuvântul ancoră desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ancoră?[ an-co-ră ] Se pare că cuvântul ancoră are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ancora Inţelegi mai uşor cuvântul ancora dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A arunca sau a lăsa ancora = a opri un vas într-un port, a ancora A ridica ancora = a pleca cu vasul din port; figurat familiar a porni la drum Piesă grea de metal cu brațele ca niște gheare, care se coboară cu un lanț, o frânghie sau o parâmă de pe o navă în fundul apei, unde se agață pentru a ține nava în locuțiune A arunca ancora = a ancora; a se opri A ridica ancora = a pleca în călătorie cu o navă Piesă grea de metal cu brațele ca niște gheare, care se coboară cu un lanț, o frânghie sau o parâmă de pe o navă în fundul apei, unde se agață pentru a ține nava în locuțiune A arunca ancora = a ancora; a se opri A ridica ancora = a pleca în călătorie cu o navă A arunca ancora = a ancora; a ridica ancora = a pleca la drum cu o navă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ancora |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bun la inimă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul ancora se conjugă: ei ele ancoreáză
