 | as |
|
| Anaforă [ a-na-fo-ră ] VEZI SINONIME PENTRU anaforă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului anafora în mai multe dicționareDefinițiile pentru anafora din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru anaforă: 1) anáforă și -ură forme, plural ĭ și e (mgr. anaforá, oferire, de unde și vechea slavă anafora și náfora, limba bulgară sîrb. nafora. vezi anaforă 2 și prescură. Vest. Un fel de pîne pe care preutu ortodox o binecuvintează la liturghie și o oferă credincioșilor prefăcută în bucățele. Banu cel de anaforă, ultimu ban păstrat cu îngrijire. figurat Iron. Bucățică de mîncare prea mică. – În est náforă saŭ -ură. vezi litie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru anafora: anaforá substantiv feminin Partea centrală a Liturghiei ortodoxe, corespunzând canonului euharistic, care constă dintr-un ansamblu de rugăciuni de mulțumire, de consacrare și de invocare, însoțite de gesturi și acțiuni simbolice, în timpul căreia se săvârșește prefacerea sfintelor daruri în sfânta Taină a împărtășaniei. – Din greacă anafora. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANAFORA: ANAFORÁ, anaforale, substantiv feminin (Învechit) Raport scris adresat domnitorului, de obicei de către un mare dregător. Se miră cineva cînd vede... anaforalele și hotărîrile de acum, care în multe rînduri cuprind atît de puțin. Ni s-au prilejuit a vide o anafora scrisă pe douăzeci coale hîrtie. NEGRUZZI, S. I 304. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ: ANAFÓRĂ1, anafore, substantiv feminin Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze, părți de frază, versuri pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii. [accentuat și anáforă] – Din limba franceza anaphore, latina anaphora. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ: ANAFÓRĂ1, anafore, substantiv feminin Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze sau părți de frază pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii. – Din limba franceza anaphore, latina anaphora. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru anaforă: anafóră1 substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: anaforare / Etimologie: franceza anaphore, lat anaphora] Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze succesive pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ: ANAFÓRĂ substantiv feminin Figură de stil constând în repetarea unui cuvânt la începutul mai multor versuri, propoziții sau fraze succesive. [< limba franceza anaphore, latina, greacă anaphora, conform greacă ana – înapoi, phora – întoarcere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANAFORA: ANAFORÁ, anaforale, substantiv feminin (În Moldova și în Țara Românească, în secolul XVIII – XIX) 1. Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător). 2. Proclamație a domnitorului. – Din limba neogreacă anafora. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANAFORA: ANAFORÁ, anaforale, substantiv feminin (În Moldova și în Țara Românească, în secolul XVIII-XIX) 1. Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător). 2. Proclamație a domnitorului. – Din limba neogreacă anaforá. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ: ANAFÓRĂ2, anafore, substantiv feminin Figură de retorică constând în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze consecutive sau al mai multor membre de frază. – în franceză anaphore (neologism din limba latină anaphora). Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ: ANAFÓRĂ, anafore, substantiv feminin Figură de retorică, constînd în repetarea aceluiași cuvînt la începutul mai multor fraze consecutive sau al mai multor membre de frază, pentru a obține efecte stilistice. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru anaforă: *2) anáforă forme, plural e (latina anáphora, despre vgr. anaphorá. vezi anaforă 1, anforă, epi- și meta-foră). retoric Repetarea aceluĭașĭ cuvînt la începutu maĭ multor propozițiunĭ consecutive. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ: ANAFÓRĂ substantiv feminin procedeu stilistic constând în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor unități sintactice sau metrice; epanaforă. (< limba franceza anaphore, latina anaphora) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru anafora: anafóra substantiv feminin [Atestat: (a. 1802) URICARIUL I, 7/20 / Plural: anaforale / Etimologie: ngr ἀνἀφορά] 1 (Înv) Raport făcut domnitorului de către un mare dregător). 2 Proclamație a domnului. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ: ANAFÓRĂ anaforae forme Figură de stil care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul a mai multor versuri, propoziții sau fraze. /<ngr. anaforá Forme diferite ale cuvantului anafora: anaforae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANAFORA: ANAFORÁ, anaforale, substantiv feminin (învechit) Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător). – limba neogreacă anafora. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru anafora: anaforá forme (limba neogreacă anaforá, raport. vezi anáforă. secolul 18-19. Raport (dare de samă) a unuĭ funcționar către domn. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru anafora: anaforá (raport) (învechit) substantiv feminin, articulat anaforáua, genitiv dativ articulat anaforálei; plural anaforále, articulat anaforálele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru anafora: anaforá (raport) substantiv feminin, articulat anaforáua, genitiv dativ articulat anaforálei; plural anaforále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru anaforă: anafóră (figură de stil) substantiv feminin, genitiv dativ articulat anafórei; plural anafóre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANAFORĂ: ANÁFORĂ2 substantiv feminin vezi anafură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANAFORĂ: ANÁFORĂ1 substantiv feminin vezi anafură. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANAFORĂ: ANÁFORĂ2 substantiv feminin vezi anafură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru anaforă: anafóră2 substantiv feminin vezi anafură Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ANAFORA' ANAFILÁCTICANAFILAXÍEAnafimieANAFÓRANAFORÁanafóră / anáforăANAFORÉZĂANAFÓRICANAFÓRNIȚĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL anaforă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului anaforă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Anafóră1 substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: anaforăre / Etimologie: franceza anaphore, lat anaphora] Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze succesive pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii. 1802 URICARIUL I, 7/20 / Plural: anaforăle / Etimologie: ngr ἀνἀφορά] 1 Înv Raport făcut domnitorului de către un mare dregător. ANAFÓRĂ anaforăe forme Figură de stil care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul a mai multor versuri, propoziții sau fraze. |
GRAMATICA cuvântului anaforă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului anaforă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul anaforă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE anaforă? Vezi cuvântul anaforă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul anaforă?[ a-na-fo-ră ] Se pare că cuvântul anaforă are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A induce în eroare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul anafora are forma: anaforále
